Te-ai culcat îndârjit. Ți-au spus la televizor că tu ești poporul și că ei luptă pentru tine. Cu o condiție: să-i urăști pe cei pe care-i indică ei.

Așadar, dacă fiecare dolar din averile celor din top ar fi o secundă, lucrând 24 de ore din 24, 7 zile din 7, topul - așa cum mi l-a generat un AI - ar arăta astfel: Foto: Profimedia

Numărul de utilizatori TikTok devine cel mai mare din Europa raportat la populația generală, 2023–2024 fiind perioada în care indicatorii de utilizare problematică la adolescenți depășesc restul Europei, începând să fie recunoscuți public și chiar numiți o problemă de siguranță națională. Anul 2025, cu realitatea celor 84% dintre adolescenții de 14–19 ani care intră zilnic pe TikTok, unii până la 5 ore pe zi, adaugă încă o tușă la tabloul situației din România.

Sigur că e nevoie de reguli. E nevoie de reglementări, de educație digitală pentru părinți, profesori, politicieni și creatori de conținut și, mai ales, de instituții care aplică legea în mod real. Pentru că, la coada-cozii, adolescenții sunt cea mai mică problemă. Ei sunt doar cei care cresc într-o lume construită de noi, adulții. Și care, de cele mai multe ori, repetă ceea ce i-am învățat (teoria învățării sociale).

Republica și-a invitat cititorii să răspundă la sondajul desfășurat pe Facebook și WhatsApp.

1. Sunt țări în lumea asta care au început să reglementeze accesul minorilor la rețelele sociale. În Australia, de pildă, adolescenții până în 16 ani au acces interzis pe orice rețea socială.

Dr. Raed Arafat propune, clar, drastic și argumentat, interzicerea accesului minorilor sub 15-16 ani la rețele ca TikTok, Youtube, Meta, X. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, e contra, anunțându-ne că „De principiu, nu sunt pentru interdicții”. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se plasează undeva la mijloc: „Accesul minorilor să fie reglementat și controlat de autorități, precum și de părinți”.

Alpinistul Constantin Lăcătușu povestește, într-o postare pe Facebook, despre experiențele sale în Groenlanda, teritoriu intrat în atenția întregii lumi odată cu „apetitul arctic” al lui Donald Trump. Primul român care a cucerit vârful Everest povestește că a fost de două ori în Groenlanda, în urmă cu 16-17 ani, vizitând inclusiv o stație radar americană abandonată.

Social media pe de altă parte se adresează emoţiilor noaste. Aici căutăm în special conexiune, răspunsul facil (accesibil şi rapid) la nevoia fundamentală a oamenilor de a nu se simţi singuri. Tot aici căutăm inspiraţie, în sensul de a vedea care este „pulsul” categoriei de persoane cu care ne simţim asemenea. Şi tot aici căutăm împărtăsirea stărilor noastre emoţionale de moment. foto pixabay.com

Aparent acest lucru reprezintă un avantaj; pe de altă parte s-a observat – în din ce în ce mai multe cazuri – că interacţiunea cu social media poate deveni o adicţie. Foto: Getty Images