Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Toamna se numără inspecțiile fiscale. Datele publicate de ANAF indică o intensificare a controalelor în perioada următoare

ANAF sector 4

Strategia Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru perioada 2021-2024 este marcată de măsuri și acțiuni cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de colectare și combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ANAF continuă campania de informare a contribuabililor cu scopul de a crește conformarea voluntară și de a remedia deficiențele constatate în cadrul acțiunilor de control. Pe de altă parte, în ciuda intensificării numărului de inspecții fiscale, rezultatele din primul semestru al acestui an indică o scădere a sumelor stabilite suplimentar prin decizii de impunere, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

În tot acest context, trebuie avute în vedere și obiectivele asumate de ANAF până la finalul anului 2024: creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu 2,5% și reducerea decalajului de încasare a TVA cu până la zece puncte procentuale. Toate acestea, cu respectarea următoarelor direcții strategice: simplificarea procedurilor de administrare fiscală, digitalizarea ANAF, combaterea evaziunii fiscale și transparentizarea instituției.

Creșteri semnificative ale activității de control în primul semestru din 2022

Îndeplinirea obiectivelor propuse vine însă „la pachet” cu o intensificare a activității de inspecție fiscală (atât la nivelul persoanelor juridice, cât și al persoanelor fizice). ANAF a anunțat recent că are în derulare peste 550 de acțiuni de inspecție fiscală și control inopinat la nivelul marilor contribuabili. Potrivit celui mai recent raport de activitate, în primul semestru din 2022, instituția a efectuat 18.108 verificări, în urma cărora a stabilit sume suplimentare de plată în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei. La aceste sume se adaugă peste 420 de milioane de lei din acțiunile de combatere a evaziunii fiscale realizate de inspectorii antifraudă.

Comparativ cu primul semestru al anului precedent, chiar dacă numărul controalelor a înregistrat o creștere semnificativă, sumele de plată stabilite suplimentar au consemnat scăderi atât la nivelul activității de inspecție fiscală, de la 2,3 miliarde de lei la 1,5 miliarde de lei, cât și la nivelul structurii antifraudă, de la 917 milioane de lei la 423 de milioane de lei.

Pe de altă parte, verificările documentare (controalele la distanță) au luat amploare în prima jumătate a acestui an. Numărul acestora s-a triplat comparativ cu primul semestru al anului precedent, iar sumele rezultate suplimentar ca urmare a acestor verificări au înregistrat creșteri semnificative, de la aproximativ 110 milioane de lei în primul semestru din 2021 la peste 410 milioane de lei în aceeași perioadă din 2022.

Acest trend cel mai probabil va continua în perioada următoare, dar rămâne de văzut și cum se va eficientiza activitatea de inspecție fiscală odată cu introducerea măsurilor de digitalizare (SAF-T, RO e-Factura, RO e-Transport) și dacă acestea vor determina o intensificare a controalelor la distanță (de tip desk-audit), dat fiind că ANAF are ca obiectiv până la finalul anului ca ponderea acestora în total să depășească 30%.

Cele mai importante deficiențe constatate de ANAF în controalele anterioare

Din campania de informare face parte și documentul publicat recent pe site-ul ANAF care conține principalele deficiențe constatate în timpul acțiunilor de control desfășurate în primul semestru al anului 2022.

Conform documentului, printre cele mai frecvente probleme identificate de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală se numără evidențierea unor operațiuni fictive (cazuri de fraudă de tip „carusel”, livrări intracomunitare fictive sau înregistrarea unor documente fictive pentru disimularea provenienței/prețului real al bunurilor), cazuri în care contribuabilii nu au evidențiat veniturile realizate (în special pe parte de comerț electronic), deficiențe în dotarea și utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, precum și impozitarea incorectă a tichetelor cadou.

Concomitent, deficiențele identificate de Direcția generală control fiscal se referă în principal la lipsa documentelor justificative pentru scutirea de TVA aferentă livrărilor intracomunitare de bunuri, deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile intra-grup, neîndeplinirea cerințelor legale privind reducerile comerciale acordate în funcție de volumul tranzacțiilor, neînregistrarea TVA colectată aferentă veniturilor din transmisii video electronice.

În plus, campania de informare a ANAF se derulează și prin intermediul canalelor de comunicare electronică, cum ar fi un canal oficial de YouTube, materialele video publicate înregistrând peste 4.800 de ore de vizionare, dar și o pagină de Facebook cu peste 73.000 de urmăritori. De asemenea, până în prezent, au fost publicate pe site-ul instituției diferite ghiduri de îndrumare a contribuabililor, pentru a crește gradul de conformare voluntară.

În concluzie, pentru atingerea obiectivelor strategice stabilite până la finalul anului 2024, autoritatea fiscală acționează, pe de o parte, prin campanii de informare a contribuabililor cu scopul de a stimula conformarea voluntară și, pe de altă parte, prin intensificarea activității de control fiscal pentru a reduce evaziunea fiscală și, implicit, pentru a majora veniturile la bugetul de stat.

În același timp, părțile implicate se așteaptă ca, odată cu implementarea completă a soluțiilor digitale de raportare, tot mai multe controale să se deruleze la distanță, finalitatea acestor demersuri urmând a se concretiza în eficientizarea activității de control atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale. Rămâne de văzut care este orizontul de timp în care această abordare va deveni predominantă. 

Au contribuit Bogdan Borleanu, Senior Consultant, și Cristiana Negrei, Consultant, Taxe Indirecte, Deloitte România 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult