Foto: Andriy Popov / Panthermedia / Profimedia
Companiile întâmpină diverse dificultăți și neclarități în implementarea facturării electronice (sistemul național Ro e-Factura) și încă sunt reticente că aceasta reprezintă modalitatea optimă de a emite facturile, rezultă dintr-un sondaj PwC România. Astfel, deși 45% dintre respondenți afirmă că au transmis deja prima factură prin sistemul RO e-factura, majoritatea s-au confruntat cu cel puțin o problemă în cadrul procesului, cauzele fiind în principal neclarități legislative și lipsa unor explicații din partea autorităților. Ca urmare, 51% dintre respondenți cred în acest moment că nu pot renunța la modalitatea de emitere a facturilor pe hârtie, 41,5% nu au încă o opinie, fiind în curs de analiză și doar 7,5% consideră că sistemul RO e-factura este modalitatea optimă.
Facturarea electronică reprezintă unul dintre pilonii procesului de digitalizare a administrației fiscale și, ca orice schimbare radicală, nu este lipsită de anumite impedimente sau neclarități. Pe măsură, însă, ce va fi implementată de tot mai mulți contribuabili și vor fi reglate problemele observate în practică, ne așteptăm să vedem beneficii atât pentru stat, cât și pentru mediul privat, pentru că elimină vulnerabilitățile sistemului de facturare pe suport de hârtie și contribuie la reducerea fraudei la TVA și a evaziunii fiscale.
Utilizarea Ro e-Factura a devenit obligatorie, de la 1 iulie 2022, pentru operatorii economici stabiliți în România, în relația cu autorități contractate de stat, B2G (business to government), precum și în contractele încheiate în relația B2B (business to business), în măsura în care acestea au ca obiect produse cu risc fiscal ridicat. Pentru celelalte contracte de tipul B2B, utilizarea este opțională.
Conform sondajului, 45% dintre respondenți au transmis deja prima factura, 36,8% vor implementa e-Factura până la sfârșitul anului 2022, iar 18,2% pe parcursul anului 2023.
Prin urmare, două treimi dintre respondenți (67,2%) au început pregătirile pentru RO e-Factura, stadiile de implementare fiind, în cele mai multe situații, următoarele: 23,8% au finalizat implementarea atât din punct de vedere al preluării datelor din sistem și transformării datelor pentru generarea facturii în format xml conform cerințelor în vigoare și instalarea și testarea soluției RO e-Factura; 17,4% se află în proces de dezvoltare a unei soluții interne de transmitere a facturilor; 12,7% sunt în proces de instalare / testare a soluției RO e-Factura, iar 12,7% au făcut doar o analiză generală a datelor obligatorii pentru generarea facturii în format xml conform cerințelor în vigoare.
”Tendința de digitalizare a administrației fiscale este tot mai puternică la nivel global, iar în Uniunea Europeană facturarea electronică este încurajată, mai ales în relația B2G, prin Directiva 2014/55/UE, pentru că guvernele trebuie să dea un exemplu în această direcție. Cerința de a implementa facturarea electronică va fi treptat extinsă, datorită efectului catalizator pe care îl va avea pentru sectorul privat, respectiv în relația B2B”, explică Inge Abdulcair, Director PwC România.
Întrebați care sunt principalele motive care au condus la întârzierea finalizării procesului de implementare a RO e-Factura, 28,8% au indicat timpul necesar pentru adaptarea sistemului ERP și creionarea regulilor de transformare prin raportare la nomenclatoarele și regulile de validare RO e-factura și 26% lipsa unor explicații clare privind structura RO e-factura.
Principalele probleme întâmpinate pe parcursul procesului de implementare a sistemului RO e-factura sunt, potrivit sondajului:
- neclarități legislative, cum ar fi structura RO e-factura sau sfera de aplicare a RO e-factura (tipurile de operațiuni pentru care se emite RO e-factura), menționate de 28% dintre respondenți.
- emiterea facturii este dificilă (indiferent de modalitate, e.g. API / ERP / soluție separată), de 16,8%.
- lipsa de dialog în relația cu autoritățile fiscale, indicată de 15%.
- validarea facturii nu se efectuează facil din cauza erorilor greu de înțeles, de 14%.
- dificultăți în accesarea platformei în care sunt primite facturile, de 8,4%.
- primirea facturii de către beneficiar și a confuziilor apărute cu privire la factura de referință pentru plată / deducerea TVA, de 8,4%.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1. Nu este posibil să scrii în factură o denumire a serviciilor prestate sau a bunurilor livrate care să depășească 100 de caractere, în condițiile în care chiar instituțiile de stat cer explicații mai amănunțite.
2. Chiar dacă te încadrezi în această limită, pe factura pe care o primește beneficiarul nu apar mai mult de 4-5 cuvinte din această denumire. Deci, este posibil ca oamenii ăia să nu știe ce li s-a facturat.
3. Prețul unitar nu poate să depășească 2 zecimale. De exemplu un client a avut de facturat câteva mii de metri pătrați de dezinsecție, la prețul de 0.3561 lei/mp (acest preț era prevăzut în contract și nu se poate modifica). Rotunjnd la două zecimale ajungem la 0.36 lei/mp. La câteva mii de metri dispar sau apar câțiva lei, lucru inadmisibil.
4. Aplicând și TVA-ul apare o diferență între TVA-ul calculat și TVA-ul "teoretic", adică baza x procentul de TVA, lucru care pe lângă denaturarea valorilor din factură duce și la respingerea facturii de către sistemul de la ANAF. Acest sistem respinge factura chiar și numai dacă există o diferență de un ban.
5. La facturile emise de către furnizori din București, sau pentru clienți din București, sectorul trebuie neapărat înscris sub forma "SECTORX". Dacă între cuvintele "SECTOR" și numărul acestuia există un spațiu, de exemplu se scrie "SECTOR 2" factura este respinsă. Dacă, așa cum este natural se scrie "SECTORUL2" sau "SECORUL 2" factura este din nou respinsă.
6. Tot la clientii din București denumirea orașului, "BUCURESTI" trebuie înscrisă obligator la județ (și din păcate Bucureștiul nu este județ), altfel factura este respinsă.
7. Unitatea de măsură cel mai des folosită în România este "bucăți" scrisă "BUC" sau "BC", "B" sau chiar "BUCATI". Din păcate între unitățile de măsură folosite de către sistem nu se găsește "Bucăți".
8. Dacă o firmă, a furnizorului sau a clientului se numește de exemplu Ionescu & Popescu SRL, factura este respinsă deoarece sistemul nu permite decât caractere A-Z și 0-9, nu &, nu diacritice sau altceva.
9. Așa cum scrie și în articol, erorile sunt semnalate într-un fișier XML, împachetat la rândul său într-o arhivă zip. Nimeni nu s-a gândit că în general facturile nu sunt făcute de IT-iști ci de către facturiste, care în majoritatea lor nu știu ce este acela un *.zip.
10. Documentația nu că a fost incompletă ci putem să spunem că a lipsit cu desăvârșite, singura documentație au fost de fapt niște facturi în format XML din Danemarca, parcă, cu termeni de acolo, din care mulți nu sunt folosiți în România. A mai fost un tabel în care multe specificații sunt greșite (de exemplu cea cu sectorul).
11. Pentru transmiterea facturii este necesară o semnătură electronică,. Aceste semnături, pentru că nu sunt gratuite ci dimpotrivă, se află de obicei la contabilul firmei. Așa că facturista face factura în format XML, o transmite contabilului, care este de obicei o persoană independentă, până ce acesta își citește mailul mai trece un timp, transmite factura, răspunsul de la ANAF vine uneori după câteva ore, după un timp dacă este o eroare acesta o retrimite facturistei iar această stă și plânge sau îmi telefonează mie, pentru că nici contabila și nici facturista nu înțeleg ce scrie acolo.
12. Dacă cineva telefonează la ANAF nu i se răspunde, pentru că nici cei de acolo nu știu ce să răspundă, așa că mai bine nu ridică telefonul.
Toate astea înseamnă bani,nervi și timp în care banii furnizorului sunt imobilizați.
Toate aceste probleme (de fapt astea sunt peste 90% din problemele pe care le-am constatat personal) s-ar fi putut rezolva cât se poate de simplu cu ajutorul a două-trei linii de cod. Din păcate s-a considerat că este mai important să luăm banii pentru informatizare de la UE decât să fim cu adevărat profesioniști și să facem o treabă funcțională.
De peste un an am vandut locuinta. 5-6 luni de telefoane si reclamatii online sa imi inchida abonamentul de electricitate si sa imi restituie banii platiti in avans, preventiv. De Craciun zic: gata am rezolvat-o.
Acum 2 sapt primesc iar 2 facturi pe email, la cateva secunde diferenta, amandoua cu zero lei de platit, a 2a factura am si un sold de -0,02 lei. .
Incercati sa explicati aceasta functionalitate mirobolanta unui pensionar ce trece lunar la platit cu factura de electricitate in mana..