Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Țopescu, extraordinar

Cristian Țopescu

Eram prin liceu, și nu știu cum ajunsesem să conving o fată să meargă cu mine la un meci de fotbal. „Ei, cum să nu îți placă? Nu se înjură, vezi de treabă! Bine, se mai înjură, un pic..., galeria, dar oricum nu se înțelege ce strigă! Ai să vezi. Hai, nu mai sta pe gânduri!” La vreo 5 minute după ce pasele au început să curgă între jucători, a venit și prima ei nedumerire: „Dar comentatorul ăla, Țopescu, de ce nu se aude?”

Am râs cu lacrimi e drept, întâmplarea a devenit virală între amicii mei, chit că Facebook era cel mult un nume de ciocolată străină. Da, am fost răi. De unde avea să știe o fată care nu fusese niciodată în tribune că un comentator se aude doar la televizor?! 

Astăzi, însă, îmi dau seama cât adevăr avea remarca aceea nevinovată a tinereții. Îmi dau seama că vocea lui Cristian Țopescu se auzea de fapt chiar foarte bine și se va auzi multă vreme de acum încolo, pentru toți iubitorii de sport din generația mea. Microbist fiind, recunosc, sunt subiectiv, și îl așez pe Țopescu, precum o floare, doar între filele unor meciuri de neuitat ale naționalei de fotbal. Pentru că vocea lui rămâne ștampila pe cea mai mare performanță a noastră la un Campionat Mondial, cel din America '94.

„Extraordinaaaar!”, a strigat dintr-o dată Țopescu la golul ireal a lui Hagi înscris împotriva Columbiei, o boltă de la mama naibii, de undeva de pe partea stângă. Era 2-0 și cât de bine și simplu numea atunci Țopescu șutul ca fiind de fapt o lovitură.

Mereu când îmi e dor de acele vremuri și vreau să revăd România jucând fotbal, jucând în '94, caut doar imaginile cu comentariul original. Pentru că odată cu vocea lui Țopescu se aud și emoțiile unei țări cu sufletul la gură pe care niciun meci de fotbal al naționalei nu a mai reușit să ni le mai ofere de atunci.

Dincolo de vocea lui Țopescu, e povestea unui bărbat care pășea țanțoș, cum îi șade bine unui militar, care atunci când era în civil purta o pălărie de soare și străbătea Bucureștiul cu tramvaiul. Citea fiecare număr al ziarului Sportul Românesc ce îi era oprit negreșit la tutungeria din colțul bulevardului Banu Manta.

Haideți să îl mai ascultăm odată, se aude perfect.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Să-l fi auzit cum comenta meciurile cu Steaua, Craiova ori Dinamo în meciurile europene sau evoluțiile de vis ale gimnastelor noastre, în frunte cu Nadia. O voce emblembă.
    • Like 2
  • Un mare profesionist. Jos palaria. Un singur repros, nu trebuia sa se amestece in politica...
    • Like 1
    • @ Billy Joe
      AdiM check icon
      De acord cu prima parte a comentariului. Cat despre a doua, depinde cu ce intentii a intrat in politica. "Pentru ca răul să triumfe este suficient ca cei buni să nu facă nimic" - Edmund Burke
      • Like 2
  • Pe mine Cristian Țopescu m-a însoțit în adolescență dar mai ales în tinerețe. Am auzit mai multe persoane care au spus că l-au cunoscut, că l-au plăcut dar majoritatea au atins doar comentariile de la CM din SUA și Olimpiada de la Montreal. Cred că ar trebui să se spună mai mult de atât. De exemplu Cristian a moștenit talentul și iubirea pentru sport în general, de la tatăl său Felix Țopescu, un mare comentator și cunoscător în sporturile ecvestre. Era o plăcere să-l asculți comentând o cursă de galop (de exemplu). Cristian Țopescu a devenit de asemenea iubit prin comentariile la CM, CE și Trofeul Carpați la handbal. Niciodată nu s-a dezlănțuit și nu s-a manifestat atât de...sportiv ca la aceste competiții de handbal. Cristian Țopescu în general putea comenta fără probleme orice tip de competiție de oricare sport, pentru că se pregătea întotdeauna bine înainte de a apărea. A fost un mare profesionist dar mai ales un mare iubitor de sport, de campioni.
    • Like 3


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult