Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede – prevederi legate de conformare și aspecte care necesită clarificări

Foto Getty Images

Interesul pentru monedele virtuale a căpătat o amploare tot mai mare în ultimii ani. Conform unor estimări recente, realizate de o platformă de tranzacționare, numărul utilizatorilor de criptomonede a crescut cu peste 10 milioane, la nivel global, în perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021. Și în România comunitatea utilizatorilor de criptomonede este în plină expansiune, astfel că apar tot mai des întrebări cu privire la obligațiile de declarare și de impozitare a veniturilor obținute din tranzacții cu monede virtuale. Printre cele mai frecvente sunt cele legate de modul de declarare, suma supusă taxării și momentul în care venitul devine impozabil.

În România, tranzacțiile cu monede virtuale au fost pentru prima dată reglementate în 2019, prin intermediul Legii 30/2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea veniturilor obținute astfel. Conform acestor reglementări, veniturile din transferul de monedă virtuală se încadrează în categoria veniturilor din alte surse și sunt supuse regimului fiscal specific pentru această categorie, cu anumite particularități. Una dintre particularități este aceea că determinarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale aplicabile este în sarcina celor care realizează veniturile, nu în sarcina plătitorilor de venit (cum este în cazul altor venituri din aceeași categorie). Chiar și pentru schimburile efectuate prin intermediul platformelor de tranzacționare, obligația de raportare rămâne în sarcina utilizatorilor.

Cum se declară veniturile?

Astfel, persoanele fizice care obțin venituri din acest tip de tranzacții sunt obligate să le declare prin depunerea declarației unice și să plătească taxele datorate. Anul acesta, declarația trebuie depusă până la data de 25 mai, pentru veniturile obținute în 2020 din tranzacțiile cu criptomonede și pentru cele estimate a fi realizate în 2021. Pentru contribuabilii cu rezidența fiscală în România, obligația de a declara veniturile din criptomonede prin declarația unică există indiferent dacă acestea sunt obținute din România sau din străinătate.

Aflându-se în categoria veniturilor din alte surse, câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), dar nu și contribuției de asigurări sociale (CAS).

În ceea ce privește impozitul pe venit, cota de 10% se aplică asupra câștigului obținut din transferul de monedă virtuală, și nu asupra venitului brut. Prin urmare, pentru a stabili baza de impunere, din prețul de vânzare a monedelor virtuale se poate deduce prețul de achiziție a acestora. În plus, pot fi deduse și costurile directe aferente tranzacțiilor (în acest context, ar putea fi relevante comisioanele diverselor platforme de tranzacționare sau comisioane de validare a tranzacțiilor în rețea pentru operațiunile directe între utilizatori - așa-numitele „gas fees”).

Formatul actual al declarației unice prevede ca, pentru veniturile de acest tip obținute din România, să fie introdus direct câștigul realizat (deducerile posibile fiind operate înainte de introducerea datelor în declarație). În schimb, pentru veniturile obținute din străinătate, deducerile trebuie reflectate în cadrul declarației (prin introducerea venitului brut și a cheltuielilor/sumelor deductibile).

Sunt exceptate de la obligația de declarare, respectiv de plată a impozitului, câștigurile mai mici de 200 de lei/tranzacție, însă doar în situația în care totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește nivelul de 600 de lei.

Referitor la CASS, pentru anul 2020 contribuția este datorată numai dacă totalul veniturilor realizate (fie doar din tranzacții cu monede virtuale, fie cumulat cu cele din alte surse extra-salariale) este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară (pentru 2020, plafonul este de 26.760 de lei). Cota CASS de 10% se aplică la acest plafon, astfel că, anul acesta, suma datorată în contul contribuției de sănătate este de 2.676 de lei, indiferent de nivelul câștigurilor (odată ce acestea depășesc pragul menționat).

Aspecte care necesită clarificări

Față de particularitățile de mai sus, un aspect relevant, ce ridică în continuare dificultăți de interpretare, este cel al momentului la care beneficiarul venitului trebuie să determine câștigul de declarat. În principiu, momentul ar trebui să coincidă cu cel la care are loc conversia din unități de criptomonedă în unități ale unei monede convenționale (lei, euro, dolari etc.). Totuși, acest aspect este îngreunat de complexitatea platformelor de tranzacționare care pun la dispoziția utilizatorilor atât portofele electronice în care pot stoca unități de criptomonedă, cât și portofele electronice pentru stocarea de monedă convențională. Astfel, tranzacțiile care presupun conversia de monedă virtuală în monede convenționale sunt, de regulă, reflectate inițial în platformă, fondurile (exprimate în monedă convențională) putând fi apoi transferate în conturile bancare personale.

În principiu, operarea conversiei fără transferul din platformă în conturile bancare nu oferă un beneficiu real, tangibil, beneficiarului (de regulă, fondurile pot fi utilizate numai pentru achiziția de unități de criptomonede atât timp cât sunt în gestiunea platformei). În consecință, simpla conversie operată în cadrul platformei nu ar trebui să implice impozitarea veniturilor. Acest moment survine abia când fondurile sunt transferate din platformă în conturile bancare ale persoanei care le deține.

Trebuie ținut cont, totuși, de particularitățile fiecărei platforme. Mecanismele derulate în spatele unei simple conversii din criptomonedă în monedă convențională pot fi complexe și nu sunt întotdeauna vizibile utilizatorilor pentru a putea determina cu certitudine momentul în care beneficiul părăsește tărâmul virtual pentru cel tangibil, reglementat. Spre exemplu, dacă în spatele portofelului electronic pentru monede convenționale pus la dispoziția utilizatorilor stă un cont bancar, iar fiecare conversie este reflectată în cadrul acestui cont bancar (și nu doar în cadrul aplicației), o astfel de acțiune aduce fondurile în sfera reglementată și vizibilă pentru autoritățile fiscale. Prin urmare, autoritățile pot considera că în acest caz chiar și simpla conversie și reflectare a fondurilor în cadrul platformei în monedă convențională constituie un moment la care veniturile devin impozabile. 

Un potențial contraargument pentru această abordare este că un asemenea cont nu se află în integralitate sub controlul beneficiarului (ci al platformei), fiind impuse inclusiv limite asupra sumelor exprimate în monede convenționale care pot fi extrase. Însă chiar și un astfel de contraargument ridică alte întrebări, care, în lipsa unor prevederi specifice ale legislației fiscale, complică suplimentar determinarea asupra momentului impozabil. Adițional, trebuie să avem în vedere și evoluția continuă a configurației platformelor, dat fiind faptul că unele dintre ele permit achiziționarea unor bunuri sau servicii direct sau cu ajutorul unor carduri emise de aceste entități. În astfel de situații, nu mai putem vorbi despre o lipsă a tangibilității unui beneficiu.

Așadar, ținând cont de schimbările frecvente din acest domeniu, actualul cadru fiscal pentru operațiunile cu criptomonede necesită, la rândul său, o reinterpretare continuă pentru a fi adaptat la evoluțiile din piață. Având în vedere că obligațiile fiscale legate de venituri realizate din criptomonede sunt plasate în sarcina beneficiarilor, aceștia au obligația de a se asigura că efectuează o determinare corectă asupra aspectelor menționate mai sus.

Declararea veniturilor obținute din orice sursă și plata impozitelor prevăzute de legislația în vigoare reprezintă obligații pentru orice contribuabil, cu excepția categoriilor prevăzute expres în Codul Fiscal. În caz contrar, se aplică sancțiunile impuse de lege, respectiv penalități și dobânzi de întârziere stabilite de autoritățile competente. Există deja cazuri de controale fiscale derulate în trecut, care vizau tranzacțiile cu criptomonede, unele dintre ele ajungând chiar în fața instanțelor de judecată pentru a confirma sau infirma obligațiile fiscale stabilite de autorități. Și, având în vedere expansiunea acestei zone financiare, este de așteptat ca astfel de controale să apară cu o frecvență mai ridicată în perioada următoare. 

A contribuit Cătălin Barbu, Consultant Senior, Global Employer Services, Deloitte România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp