Foto: Brad Newsham
În urmă cu o săptămână, mii de protestatari anti-Trump din SUA scriau „RESIST”, cu trupurile lor, pe o plajă din San Francisco pentru a-și manifesta dezacordul față de măsurile anunțate de noul președinte american. La București, americanul Anthony Shields poartă o insignă pe care scrie „#rezist”, deviza protestelor anticorupție din România.
Împreună cu Mike Griffin reprezintă organizația Neighbourhoods Organizing for Change din Minneapolis, SUA, Anthony Shields și a venit la București pentru a lua parte la o discuție despre participare civică, inițiative și minorități cu reprezentanții câtorva ONG-uri din România. Unul dintre aceștia i-a dăruit mica insignă galbenă. „Resist” și „#rezist” reprezintă simbolul aceluiași tip de protest nonviolent prin care grupuri de oameni aflate la mare distanță, fizică și culturală, unul de celălalt luptă pentru drepturi, libertăți, valori pe care le consideră fundamentale.
Este un astfel de protest suficient pentru a apăra aceste valori sau pentru a provoca schimbări pe termen lung în societate? Am vorbit cu cei doi activiști, care militează pentru drepturile persoanelor venite din comunități dezavantajate și comunități de culoare, dar și cu Michael Tierney, directorul executiv al unei organizații din Virginia, Step by Step, care le oferă ajutor copiilor din medii defavorizate până ce aceștia reușesc să devină adulți independenți, despre felul în care văd ei protestele astăzi. Aceștia au fost prezenți în România în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada SUA și Centrului pentru Resurse și Participare Civică, CERE.
Să mobilizezi și să organizezi
„Am trecut pe lângă Guvern și am văzut vreo 2.000 de oameni care protestau. E întotdeauna un lucru bun să vezi cum oamenii își apără drepturile”, spune Anthony Shields despre prima sa zi în București. În seara de 5 februarie, în Piața Victoriei au fost însă 300.000 de oameni. Mike Griffin, colegul său, a aflat despre acest lucru din presa din SUA. „Protestul din România reprezintă cu siguranță o sursă de inspirație. Cred că este un efort mobilizator extraordinar, care a devenit o știre la nivel mondial și care atrage atenția asupra unei crize care are loc aici, în România. 300.000 de oameni pe stradă te ajută să transformi o problemă într-un subiect de discuție la nivel mondial”, crede acesta.
Foto: Anthony Shields, Michael Tierney și Mike Griffin
Ca activist, a studiat și testat forța protestelor de stradă. A ajuns astfel la concluzia că mobilizarea nu este suficientă, de una singură, pentru a produce schimbări pe termen lung. „Ce nu vrei să faci este să te oprești acolo. Să mobilizezi și să organizezi, aceștia sunt cei doi pași care aduc schimbarea. Ce am face noi în SUA ar fi să le dăm oamenilor un clipboard, pe care să își treacă datele de contact, să le spunem să dea Like unei pagini de Facebook. Să protestezi este un pas în obținerea schimbării, dar ca schimbarea să dureze pe termen lung trebuie să determini o parte din acei oameni să facă muncă aceea de anduranță, de zi cu zi, de organizare, de mobilizare, să vorbească cu prietenii, cu familia, cu părinții, să se asigure că aceștia devin mai implicați”, susține Mike Griffin.
Este felul în care drepturile au fost obținute cu mult înainte ca Facebook să existe, spune Michael Tierney, director executiv al organizației Step by Step din Charleston Virgina. „Este același tip de organizare folosit în mișcarea aboliționistă. Este același tip de organizare pe care oamenii îl foloseau în anii 1890, când eu nu eram prin preajmă”, glumește. Asta pentru că este un veteran al luptei pentru drepturile civile: face acest lucru de nu mai puțin de 40 de ani și a văzut că succesul pentru o cauză este o combinație între a stabili, la nivel de grup, care sunt prioritățile și a le pune în practică.
„Când se ajunge la un moment de criză, oamenii sunt dispuși să facă sacrificii”
„Cred că acum sunt căi puternice de a mobiliza oamenii rapid prin social media. Este o unealtă bună, dar nu se va întâmpla nimic pe termen lung, dacă oamenii nu vorbesc unii cu ceilalți față în față. Schimbările au loc când oamenii se întâlnesc față în față. Pentru mine pasul următor ar fi să obții aceste informațiile de contact și să spui: Am arătat că avem forță și că decidenții că ne-au ascultat în această chestiune importantă. În ce altă privință vrem să ne mai asculte?”, spune el.
Numerele sunt întotdeauna importante adaugă el, dar mai important este ce se află în spatele numerelor: „300.000 de oameni care se strâng la un loc sunt, cu siguranță, mai puternici decât 300.000 de emailuri”. Acesta a venit la București pentru a discuta cu ONG-urile din România
Anthony Shields și Mike Griffin au fost implicați, la sfârșitul anului 2015, în organizarea unui amplu protest în Minneapolis, după ce ce un tânăr afro-american în vârstă de 24 de ani, pe nume Jamar Clark, a fost împușcat de polițiști. Timp de 18 zile, manifestanții au campat în fața secției de Poliție numărul 4 și au scandat împotriva brutalității Poliției. Oamenii au mâncat și au dormit acolo, iar organizatorii au proiectat filme despre lupta afro-americanilor pentru drepturi civile pe zidurile secției de Poliție, povestește Mike Griffin. „Mulți dintre ei au simțit că s-a ajuns la un moment de criză. Iar atunci când se ajunge la un moment de criză, oamenii sunt dispuși să facă sacrificii. Ce m-a impresionat atunci a fost numărul mare al aliaților albi care au ieșit în față. Aceștia aduceau lemne să ne încălzim, aduceau cantități mari de mâncare, haine, geci și corturi”, spune acesta.
În SUA, oamenii protestează zilele acestea față de măsurile luate de Donald Trump, între care și aceea de a interzice musulmanilor din șapte state accesul în SUA, decret blocat în cele din urmă de un judecător federal. „Fiica mea m-a întrebat înainte de alegeri ce o să facem dacă Trump va deveni președinte. I-am spus că, indiferent ce se întâmplă, este important pentru oameni să învețe tehnici de nesupunere civică. Trebuie să arătăm că nu putem accepta această eroziune a drepturilor, fie că este vorba despre femei, imigranți, refugiați, LGBT, afro-americani”, crede Michael Tierney. Spune că bătăliile pentru drepturi au fost purtate în toate timpurile, nu doar în administrața Obama. „Noi am avut în ultimii cinci ani proteste nu din cauza lui Trump, ci din cauza nedreptăților și a faptului că oamenii erau deportați în stânga și în dreapta, inclusiv sub administrația Obama. Nu e vorba despre faptul că aceste bătălii sunt noi. Ce este nou este discursul potrivit căruia astfel de încălcări ale drepturilor sunt normale pentru o societate”, precizează directorul executiv al Steb by Step.
Mike Griffin vorbește despre persecuțiile la care au fost supuși, de-a lungul istoriei, americanii de culoare și crede că Donald Trump nu este decât o altă manifestare a aceluiași fenomen. „Cred că noua mișcare de rezistență ar trebui condusă de oamenii de culoare. Negrii au supraviețuit și rezistat, cu succes, aș zice, în ultimii 300 de ani persecuțiilor. În noua mișcare Resist din SUA este un loc unic pentru manifestarea leadershipului de culoare. Am dovedit că putem rezista”, afirmă el.
Atât el, cât și Michael Tierney sunt de părere că multe dintre drepturile obținute în timp nu le vor putea fi luate oamenilor, nu fără o împotrivire masivă din partea întregii societăți, inclusiv a celorlalte puteri în stat. „Nu văd cum va exista o întoarcere înapoi în ceea ce privește căsătoriile dintre persoanele de același sex. Cred că există destul de mulți oameni care își dau seama că fiicele, fiii, surorile lor vor suferi dacă aceste lucruri vor fi întoarse din drum. Nu cred că vor putea fi făcuți pași înapoi nici în privința sănătății. Cred că e mai puțin acceptabil acum ca oamenii să trebuiască să apeleze la persoane care să strângă bani în stațiile de bezină pentru a putea plăti copilului lor tratamentul pentru cancer. Cred că va exista tendința de a întoarce aceste lucruri din drum, dar oamenii vor opune rezistență”, spune Tierney.
Există însă o zonă în care lucrurile se degradează pe zi ce trece, fără ca prea mulți să fie conștienți de pericolele acestui fapt. „Cred că am pierdut însă teren în ceea ce privește lucrurile considerate acceptabile în discursul public și în social media. Cei care beneficiază de privilegii sunt încă într-o fază de negare în ceea ce privește impactul negativ pe care acest lucru îl are în viețile oamenilor. Liderii spun lucruri pe care, cu câțiva ani în urmă, le era mai dificil să le spună în adunările publice”, arată el.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.