La 100 de kilometri de București, în comuna Vâlcelele, județul Călărași, în cernoziomul din Câmpia Bărăganului, un tânăr fermier obține legume bio - cu gust, parfumate și sănătoase. Și-a dorit pentru familia sa să le cultive într-un mediu curat, fără niciun fel de substanțe de sinteză chimică.
Tudor Stanciu, absolvent de ASE și cu un master în maketing și comunicare în afaceri, a renunțat în 2010 la afacerea pe care o avea în București- două magazine de încălțăminte și accesorii- și s-a mutat la sat, mediu cu care până atunci nu prea avusese contact. Prima dată și-a plantat niște pomi fructiferi și câteva straturi de legume. An de an era mai entuziasmat, când vedea ce gustoasă era mica sa producție. Încurajat de prieteni și familie, a decis să ducă totul la un alt nivel.
De la 3.000 de metri pătrați a ajuns în timp la 15 hectare arendate, pentru care a obținut certificarea ecologică. De la Ecocert, filiala în România a liderului francez în domeniul certificării în agricultura ecologică, Tudor Stanciu a aflat că sunt o mulțime de reguli pe care e musai să le urmeze, ca să producă legume sănătoase și pe care să le poată vinde sub denumirea de „produs ecologic”.
Legume cu certificat
„Din 2016 am început procesul de certificare a terenului. Am luat parcela, apoi m-am dus la primăria din comună să iau declarație pe teren, apoi la București, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). De acolo, la organismul certificator acreditat de Ministerul Agriculturii. Sunt anumite reguli – poți folosi sămânță certificată ecologic, sau dacă nu, poți folosi sămânță convențională, dar să fie neapărat netratată și nemodificată genetic. Nu ai voie să folosești nimic de sinteză chimică - erbicide, insecticide, fungicide”, spune Tudor Stanciu. Din 2018, fermierul își vinde legumele sub eticheta de „certificat ecologic”.
Într-o agendă – „jurnalul câmpului” - fermierul își notează toate operațiunile făcute, de la ce și unde a semănat, până la ce tratamente a aplicat. Reprezentanții firmei certificatoare vin în fiecare an și verifică pe teren culturile. În plus, prelevează mostre de sol, să vadă dacă găsesc reziduuri de pesticide. Și legumele care urmează să fie transportate la București sunt analizate.
Firma de certificare colaborează cu unul dintre lanțurile de supermarketuri din București, prin care Tudor Stanciu își vinde mare parte din producție: cartofi albi, cartofi dulci, vinete, dovlecei, varză, pepene galben. Toate ecologice.
„Ecocert vine în inspecție și zice: ia, ce semințe ai luat, ce substanțe ai folosit. Acum trebuie să le prezint și facturile produselor ecologice, să vadă unde am vândut. Dacă ești serios și îți faci treaba ca la carte, nu e greu”, sintetizează întreprinzătorul.
Ultima oară când au venit să îl verifice a fost prin primăvară. I-au cerut schițele terenurilor, au mers să vadă culturile. „Am o hartă, le-am arătat-o. Uite, aici pun culturile astea. Ei trebuie să știe - pe sola A sunt cartofi, pe sola B pepene”, spune fermierul.
„Cred că mi-a luat 4 ani ca să intru în ritm”
Lui Tudor nu i-a fost deloc ușor să se obișnuiască cu stilul dinamic de viață de la sat: „Cred că mi-a luat 4 ani ca să intru în ritm”.
Primăvara este cea mai aglomerată perioadă. Dimineața se trezește la 6-6.30. Trebuie semănate semințele, apoi cele circa 10.000 de răsaduri trebuie plantate în terenul pregătit în prealabil. Sunt doar doi angajați, iar când are nevoie apelează la zilieri.
Student la Horticultură
Tudor Stanciu este economist și se pregătește să-și ia diploma de inginer agronom. E student în anul patru la Facultatea de Horticultură - Universitatea de Știinte Agronomice și Medicină Veterinară din București. Când vine la facultate stă la părinții săi, care locuiesc în Capitală.
„Este greu, mai ales acum, în ultimul an de facultate. Mă pregătesc să susțin lucrarea de licență, până atunci am examene. Plus că e un an foarte aglomerat. De anul trecut am început să lucrăm cu Carrefour și asta ne-a «împins» să ne dezvoltăm un pic mai tare și automat înseamnă muncă mai multă, pentru că producem legume, legumele sunt perisabile, sunt cantități mari. E foarte multă muncă”, descrie fermierul.
Agricultură durabilă
Antreprenorul se mândrește că este membru al Asociației Române pentru Agricultură Durabilă, care e numărul 1 în promovarea agriculturii ecologice. Respectă principiile agriculturii durabile ecologice. Jumătate dintre cele 15 hectare pe care le deține le-a cultivat cu lucernă, o plantă cu rol important în fertilizarea naturală a solului, fixatoare de azot și care oprește eroziunea solului. Plus că este furaj foarte bun pentru animale. Celelalte 7 hectare și jumătate sunt cultivate cu legume. Anul acesta a avut, pe suprafețe relativ egale, pepeni galbeni, pepeni verzi, cartofi albi, varză, vinete, cartof dulci și năut boabe. La anul vrea să-și diversifice culturile.
Rotația culturilor este foarte importantă în agricultura ecologică, adaugă fermierul. Nu poți face pe aceeași parcelă aceeași legumă. Pe suprafața pe care a pus varza, anul viitor fermierul va cultiva pepeni, după pepeni poate să pună cartofi și așa mai departe.
Răsadurile sunt obținute în sera de 150 de mp, în tăvi alveolare. În fiecare an seamănă zeci de mii de răsaduri.
Florile, ajutor în lupta cu dăunătorii
În primăvară Tudor Stanciu a făcut un experiment. Lângă cultura de varză bio a plantat crăițe, flori care atrag mai multe insecte din familiile Syrphidae şi Chrysopidae, ale căror larve se hrănesc cu dăunători ai culturilor de legume. În plus, florile ajută la polenizare, fără de care nimic din ce a fost sădit sau semănat pe ogor nu ajunge să dea rod.
Anul viitor tânărul fermier și-a propus să refacă experimentul la scară mai mare - vrea să planteze și lavandă și alte specii de flori pentru a atrage asupra culturilor sale insectele benefice, care vor „lucra” pentru el.
„Dacă tot ne place să stăm afară, să respirăm aer curat, ar fi aiurea să stropim culturile cu otravă”?
În timp ce producătorii din agricultura convențională folosesc erbicide pentru combaterea buruienilor, antreprenorul își îngrijește toate culturile folosindu-se doar de sapă și de câteva soluții din compuși naturali.
De exemplu, pentru combaterea gândacului de Colorado la cultura de cartofi, Tudor aplică o substanță bazată pe o bacterie care trăiește în sol.
„Sola are un kilometru. Stropim doar unde vedem larve, nu peste tot. Este o substanță, Spinosad, bazată pe o bacterie care trăiește în sol. Substanța intră în frunză, iar gândacul de Colorado va paraliza numai în momentul în care va mușca din frunza respectivă. Altfel, nu pățește nimic”, explică fermierul. „Dacă tot ne place să stăm afară, să respirăm aer curat, ar fi aiurea să stropim culturile cu otravă”, continuă el.
„Munca în agricultură - ca la o competiție Ironman”
Pentru a împiedica creșterea buruienilor, anul asta antreprenorul a folosit, la unele dintre culturi, folie de mulcire, din plastic biodegradabil, care se întinde pe rândul de plante. Folia permite trecerea aerului și a apei către rădăcini și totodată înăbușă buruienile și nu le permite dezvoltarea. În folie se fac găuri în care este plantat răsadul. Dedesubt, este banda de picurare, pentru irigare. „Avantajele sunt că nu cresc buruienile și udăm mai puțin, pentru că nu mai bate direct soarele, iar umiditatea solului se păstrează mai mult timp”, a explicat întreprinzătorul.
Folia o întinde cu un utilaj special. „Când ai de întins folie stai și 4-5 zile și faci numai asta, de dimineața până seara. E o muncă ce necesită rezistență. E ca la un concurs Ironman. Cere anduranță, forță. Dar eu prefer asta, în loc să stau la un birou. Mă simt mai bine să stau toată ziua pe câmp, decât închis într-un birou”, zâmbește Tudor Stanciu.
După recoltare, legumele bio ajung la magazine din București
Cu excepția cartofilor, pe care i-a mai păstrat o lună în depozit după recoltare, fermierul a ambalat și a livrat proaspete toate legumele. Începând cu luna iulie, până toamna târziu, Tudor Stanciu își transportă legumele bio la magazine din Capitală. Anul viitor vrea să obțină fonduri europene, pentru a construi, lângă fermă, un depozit frigorific.
Mult timp, în sat la el nu a găsit pe nimeni dispus să vină să-l ajute să muncească pâmântul, contra cost, așa că antreprenorul mergea cu mașina într-un alt sat să aducă zilieri.
„Am fost nevoiți să căutăm oameni într-un sat care se afla la 30 de km depărtare de noi. Mergeam dimineața și îi luam cu mașina, iar seara îi duceam înapoi. La fel, zile în șir. Era o problemă. De asta tot încercăm să ne modernizăm, să lucrăm cât mai mecanizat”.
Alte provocări? Există o perioadă optimă în care fiecare tip de legume trebuie semănate, plantate. „E nevoie să fii foarte organizat”. Antreprenorul a investit până acum circa 30.000 de euro în utilaje – tractor, plug, prășitoare, plantatoare de cartof, plantatoare de răsad, cositoare. La anul intenționează să facă un proiect pentru accesarea de fonduri europene, ca să construiască un depozit frigorific, o sală de sortare și de ambalare, să își mai cumpere încă un tractor și noi utilaje de întins folie și de plantat răsaduri.
Acest articol face parte dintr-o serie oferită de Mercedes Benz Vans- X-Class, dedicată unei generații în plină construcție. O generație formată din oameni dinamici, curajoși, care au puterea să schimbe cu deciziile pe care le iau comunitățile în care se integrează.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.