Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Un articol despre cum e în România reală pentru cei obișnuiți cu luxul din corporații

taxe

Mă duc deunăzi la o administrație financiară. Mă înarmez cu muuult calm și îmi promit să nu judec indiferent de ce mi s-o întâmpla, doar să observ. O zăresc pitită într-un colț de clădire – pentru un loc menit să adune birul populației – e destul de slab semnalizat.

Programul cu publicul 8-14:30. Îmi trece repede invidia. Un paznic mătură de zor intrarea. Înăuntru încerc să mă orientez rapid și înainte să mă dumiresc, pun ochii pe un automat de bilete de ordine pe care apăs ca să am acces la un inspector. Nr.117. Totul bine până aici. Sunt vreo 10 ghișee, însă doar patru operaționale, restul afișează electronic OCUPAT. Mă așez la coada pentru consultații (adică deduc că e fostul birou de informații). Omul e foarte rapid și coerent, îmi vine repede rândul și îmi explică cu claritate ce am de făcut. Deja mă relaxez. Completez un singur formular – nu, nu trebuie să fac nicio plată – și îmi aștept cuminte rândul la ghișeu.

Tabela parcă a luat-o razna, căci funcționarii obișnuiți poate ca oamenii să ia bilete de ordine și să dispară nu-ți dau decât vreo două secunde să ajungi la ghișeu. Iată, un anunțător vocal spune că i-a sosit rândul numărului 116 la ghișeul 8. Dar inspectorul nerăbdător nu o așteaptă pe bătrâna care de abia se mișca și apasă imediat 117. Mă prezint, dar bătrânica e deja în fața mea. Inspectoarea mă ceartă că nu am venit la timp și că mi-am pierdut rândul. Rămân calmă. Aștept în timp ce se strigă 118, 119….Îmi mai iau un bilet de ordine, să fiu sigură - 130. Încep să dau semne de nervozitate. În sfârșit mă primește. Se uită rapid la hârtii, eu nu prea contam – de altfel nu mi-a adresat decât o propoziție și o singură privire. Apoi vorbește la mobil, acasă. Interminabil. Nu reușea să convingă pe cineva să vină la nu știu ce sindrofie.

Am timp să îmi citesc emailurile. Dacă nu m-aș jena, aș răspunde poate și la telefon în timp ce doamna face același lucru, decid că nu e prea cuminte, să nu cumva să se înfurie și să nu-mi mai dea afurisita aia de hârtie. Au trecut deja cinsprezece minute.

Apoi îmi pică ochii pe un aparat de feedback, din acela în care ai vreo 5 opțiuni, de la nesatisfăcut la excelent. E o apariție stranie în acest loc. Scrie mare pe el: „Părerea ta contează”! Pare funcțional, butonul cu „excelent” clipește non stop. Vai, ce mă mănâncă mâna… să apăs. Deja au trecut douăzeci de minute.

Oare cum se măsoară excelența în acest birou? Oare se corelează cu performanța lor? Oare se uită cineva pe vreun raport sau e o chestie de genul hai să ne facem că ne pasă?

Ca să nu mă plictisesc observ în continuare – opt inși într-un spațiu minuscul. Un cubicul minuscul de corporație e generos… Fără aer condiționat doar cu ceva miniventilatoare personale lipite care pe unde a putut. Sunt trecuți de 50 de ani. Tastează cu un singur deget, în timp ce palma le e ocupată cu ceva de mâncare sau cu instrumente de scris. Fiecare dintre ei se ridică regulat să folosească unica ștampilă aflată pe un birou lângă sticle de Fanta și Cola, plus ceva pachete de mâncare din care nu se văd decât firimiturile. De pe o ușă obscură mai apare din când în când un tinerel care ori e specialistul lor în calculatoare, ori un fel de supervizor. Căci toți îi adresează probleme procedurale, dar el e destul de rezervat în comunicare. Și da, v-am plictisit deja cu atâtea detalii, dar dacă vreți să știți mi-am imaginat cum ar fi să fiu pentru o oră în spatele geamului de sticlă, de partea cealaltă a baricadei și sincer am murit puțin numai vizualizându-mă.

Funcționari publici. Abrutizați, înglodați în dosare, înghesuiți inuman, își numără chinul până la 14:30. De altfel, pe automatul de bilete de ordine scrie clar – „nu acceptăm bilete de ordine după 14:30”. Dacă nu ai lucrat în sistemul public și ești obișnuit cu luxul birourilor corporate preocupate de corporate wellbeing – cam asta-i România.

Paznicul a făcut un gest frumos. I-a adus unei doamne un scaun, era singura care nu avea. Mi s-a părut un element de umanitate printre fețe fără zâmbet.

Articol publicat pe blogul autoarei

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sunt induiosat de imaginea romantica. E in genul nobilului salbatic. Corporatistii care traiesc in puf - vezi doamne - nu ii inteleg pe bietii oameni care muncesc in conditii mizere...
    Realitatea este cumva diferita. Incepem cu angajarile. La stat, procentul angajarilor pcr (pile-cunostinte-relatii) e la un nivel ametitor! La corporatie e probabil cu o singura cifra. La stat nu exista notiunea de productivitate, performanta. La corporatie e o presiune constanta. La stat este extrem de dificil daca nu chiar imposibil sa te dea cineva afara pt ca nu iti faci treaba. Si la corporatii este dificil dar se intampla destul de des. Si toate astea in timp ce la stat salariile cresc din pixul unor guvernanti demagogi, in asa masura incat a devenit deja atractiv pentru corporatistii care lucreaza pe prin sediile de prin tara sa cauta slujbe la stat. Salariul bunicel, nu ii bate nimeni la cap cu productivitatea si nici nu ii da nimeni afara daca trag chiulul. Doar de aia sunt angajati la stat, nu?
    • Like 0
  • Mda, chestia cu luxul birourilor corporatiste este bagata asa cam aiurea, cam non-sense, in contextul in care autoarea ne povesteste o experienta avuta la un ghiseu de servicii publice. O fi vrut sa spuna mai degraba "eficienta, buna organizare, amabilitatea, profesionalismul birourilor corporatiste" versus servicii publice ?
    Dar "luxul" ? corporate "wellbeing" in contextul articolului ? mi se par ca nuca-n perete.

    Pe urma, cred ca autoarea forteaza putin nota (cu scopul de a da mai mult flavor articolului) atunci cand spune ca ajungand prea incet/tarziu la ghiseu cu nr ei de ordine 117, cucoana de la ghiseu i-a replicat ca si-a pierdut randul, iar autoarea noastra se duce cuminte si isi ia alt numar de ordine si iar se pune la coada, fara sa obiecteze, fara sa lupte putin. Uite eu nu cred ca taman asa a fost.
    • Like 1
    • @ Sergiu F.
      Ce te mira ? Eu la fostul loc de munca aveam PS4 , acvariu cu pesti si terasa cu verdeata, la etajul 10 al cladirii, 5 zile de lucru de acasa pe luna. Nu mai zic de toate cursurile de parenting (de care nu am avut nevoie atunci), abonamente reduse la sali de fitness si alte sute de beneficii. Dar eu produceam cam de 8 ori salariul meu pe luna pentru companie :D

      Un functionar poate produce si de 10 ori salariul lui nu prin prisma profitului ci prin eficienta pe care o arata, iar statul ar trebui sa ii ofere un loc de munca demn de 2017. Daca deschizi gura si ai o idee cand lucrezi la stat, ori ti se inchide gura in cel mai bun caz, ori te trezesti ca esti dat afara, si e pus in loc unul care tace. Vorba aia de pre-89: timpul trece leafa merge.
      • Like 0
  • florin check icon
    Ce baa.. ati uitat de unde ati plecat? Sau mai bine zis: de unde vin parintii nostri? De la coada vacii! Chiar si acum sunt de parere ca taranilor daca nu le miroase a balega si sobolan mort nu se simt acasa. Ce mi-e mie ciuda? Mi-e ciuda ca ii omorara unii (stiu cam cine) p-aia la club, le dadu foc ca la sobolani si veni ''printul european'' la guvernare. Veni si nu facu nimic. Adica daca o corporatie planifica o schimbare le ia cam 6 luni de proiect si 3 de implementare sau mai mult. Asta veni fara temele facute si timp de un an n-a schimbat nimic. Pai cum sa merg eu la vot sa votez USR, adica schimbarea daca ala pe care-l sustineau n-a schimbat nimic? Mai vine si treaba asta cu referendumul la care astia USR se opun. Va mirati ca sunt din aia 60% nevotanti? Ia spuneti-mi: ce a schimbat neamtul si cocolos? Nimic, doar circ si panarama; asa ca stam la cozi cum ne-a invatat tovarasul Iliescu.
    • Like 0
  • Este un cerc vicios cand e vorba de functionarii publici. Unii lucreaza in astfel de conditii descrise in articol, altii in conditii mult mai bune. Unii isi fac treaba rapid si corect, altii.... Din pacate, nici daca le oferi conditii bune de munca nu poti fii sigur ca vor face treaba buna, deci nu prea merita sa irosesti banii pana la urma. Si asta este numai o veriga din lantul vicios al acestei tari.
    • Like 2
  • check icon
    Treburile astea se intampla peste tot. Nu doar la Administratia Financiara (oare ce or administra!?) ci la mai toate institutiile statului. Scena de la Primaria Cluj, la Taxe si Impozite: sediu dragut, bilete de ordine, etc. 13 ghisee din care lucreaza doar 2!!! Restul de 11 functionare, toate femei, stau in bisericute, pe facebook, la barfe, etc. Cel putin 25-30 de oameni asteapta cu mutre plouate!
    Alta scena de la Posta. Sediu prapadit, igrasie pe tavan, aer inchis, colete peste tot, inclusiv pe podea, langa usa de intrare! Din 4 ghisee, lucreaza doar 2, unde niste doamne la peste 50 de ani, stau pe scaun cam 20 de secunde dupa care dispar in maruntaiele cladirii. Revin dupa 2-3 minute si incep boc-boc-boc-boc cu stampila. Asta doar pentru o expediere/primire a unei singure scrisori/colet!! Sunt persoane care expediaza/primesc cu zecile.Daca ai vreo 5 persoane in fata, poti sa astepti si o ora. Foarte interesant este ca perete in perete mai este un oficiu postal unde "lucreaza" 3 angajate care nu fac altceva decat sa primeasca colete PRIORIPOST. Nimic altceva! Asta in timp ce bossi Postei huzuresc pe salarii super grase si isi acorda sporuri si prime si mai grase.
    • Like 3
  • Care corporatii sunt preocupate de corporate wellbeing si cam cati corporatisti beneficiaza de "luxuri"? Sa nu exageram! Daca functionarii publici o duc atat de rau, de ce nu trec in privat, cu munca contra cronometru, targeturi etc. Nu sunt obligati sa ramana in sistemul public. Si de ce autoarea nu a penalizat functionara pentru rezolvarea problemelor personale in timpul serviciului, cu un client in fata? Verbal, cu butonul...oricum. Daca nu penalizam, sistemul (nu numai cel public) va ramane la fel...si peste 100 de ani!
    • Like 2
  • eh, nu e dracul atat de negru. E dezorganizare mare mare mare. Dar uneori oamenii chiar incearca sa te ajute si sa gaseasca solutii pe problema ta. Mi s-a intamplat sa nu am nu stiu ce hartii si ala m-a lasat sa vorbesc la telefon cu nevasta sa aflu o informatie, i-am comunicat-o lui si a completat-o el undeva intr-o hartie de-a lui. Pe urma a vazut ca nu aveam nu stiu ce duplicat de la ceva, mi-a dat actul ala inapoi si m-a asteptat pana am fost la xerox si m-am intors, desi programul se terminase de vreo 10 min.
    • Like 0
  • Daca se intampla ceva si nu e nici un corporatist in zona sa spuna cum il afecteaza pe el (sau ea), s-a intamplat cu adevarat lucrul ala?

    Lasand gluma la o parte, tot ce e scris aici nu e noutate. Toata lumea care a avut vreodata ceva treaba cu statul a trecut prin aceste "administratii". Si inca acum e totusi mai bine decat cu vreo 10 ani in urma cand nu existau bilete de ordine si era o adevarata batalie sa ajungi la un ghiseu. Sunt rau de tot in urma cu toate dotarile, de la lipsa de personal (doar jumatate din ghisee sunt deschise de obicei) pana la calculatoare (in majoritatea locurilor inca se foloseste ms-dos).
    • Like 0
  • Moka check icon
    "Dacă nu ai lucrat în sistemul public și ești obișnuit cu luxul birourilor corporate preocupate de corporate wellbeing – cam asta-i România."

    Ce legatura are aceasta comparatie?
    Problema este ca in timp ce corporatiile chiar se ocupa de welbeing-ul angajatilor, guvernantii se ocupa doar la nivel declarativ. In campanie, nu-i intrece nimeni la promisiuni. Credeti ca vreun angajat de la vreo corporatie are vreun interes sa aibe in fata lui la ghiseu un astfel de angajat abrutizat de sistem? Nu, ai nevoie de un angajat platit decent, motivat si neumilit continuu de sefii lui si de guvernanti, astfel incat sa poti avea parte de un serviciu public corect, rapid si transparent. Credeti ca vreo corporatie isi doreste ca puterea de cumparare a populatiei sa fie redusa? Va asigur ca din contra, cu cat populatia castiga mai bine, cu atat corporatia mai fericita.
    • Like 4


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult