Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un bătrân = un bătrân

În răsdiscutatul subiect al pensiilor speciale, nu e vorba de pensii. Nici de contributivitate, nici de plafonare, nici de impozitare.

90% dintre pensiile zise speciale sunt ale militarilor. Deci, despre ce vorbim? Eliminarea pensiilor „nesimțite” înseamnă o confruntare directă cu armata.

Pe care PNL, urmând exemplul PSD din ultimii 30 de ani, nu o va declanșa niciodată. De ce?

Păi, deoarece cu armata poți să dai o lovitură de stat, ca aceea din 22 decembrie 1989, cu civilii, fie și cei de la 10 august, nu poți.

Din 16 decembrie până în 21, unități ale armatei române au tras în manifestanții împotriva regimului Ceaușescu. Din 22 decembrie, au fost împușcați oameni pentru ca uniformele kaki, împreună cu grupul Iliescu, să capete legitimitate de apărători ai țării atacate de „teroriști”.

În urma acestei mascarade sângeroase, armata și-a câștigat privilegiile pe care le are și astăzi.

Privilegii nemeritate. 90% dintre cadrele armatei stau în țară prin birouri și unități militare. Sunt foarte puțini cei care merg în zone de pericol de pe planetă. O fac de bunăvoie și pentru asta primesc niște lefuri bune. Sunt, și ei, niște români care muncesc în străinătate, cu nimic deosebiți de cei care lucrează în construcții, putând fi oricând victime ale accidentelor de șantier.

Pensiile speciale pentru magistrați însumează 7 % din total – și acestea sunt discutabile, dar nu are rost, câtă vreme grosul, cele ale militarilor, rămâne neatins. 

Cât despre faptul că legea dă dreptul multor inși în robă sau uniformă să iasă la pensie sub vârsta de 60 de ani, mergând până la 39-40, aceasta este o bătaie de joc la adresa statului și poporului român, care ar trebui să nu mai continue nicio zi.

Văd că nu spune nimeni această propoziție simplă: un bătrân = un bătrân, indiferent ce a fost în viață. Nevoile sunt aceleași: medicamente, operații, perioade în stațiuni de tratament, regimuri alimentare speciale, căldură în casă.

De aceea ar trebui, pur și simplu, să fie stabilită o pensie minimă garantată, calculată după acest „coș” al pensionarului și, firește, indexată cu inflația. La fel cum există alocația pentru copii, aceeași pentru toți.

Ce este peste, să rezulte din contributivitatea fiecăruia, potrivit salariului avut. În rest, niciun ban în plus, nimănui. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult