Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Un Navalnîi român?

Alexei Navalnîi - 2024

Foto: Eric Broncard / AFP / Profimedia

La Litere există un curs opțional, ținut în anul III de către profesorul George Ardeleanu, care se numește „Literatură și Gulag. Scriitori în procese politice. Scriitori în arhivele Securității”. După cum spune și în denumire, demersul vizează o prezentare a acțiunii de exterminare demarată de bolșevici împotriva celor care se opuneau în vreun fel regimului, cursul concentrându-se asupra scriitorilor implicați.

La unul dintre cursuri, când profesorul ne vorbea despre Experimentul Pitești, am fost la un pas să mă ridic și să-i cer permisiunea să ies puțin din sală, pentru că simțeam că cedez și fizic, și psihic. Același sentiment l-am avut atunci când am dat în holul Academiei Civice de o ușă de celulă adusă de la o fostă închisoare comunistă. Am întins mâna spre ea, dar n-am avut curajul să-mi duc gestul până la capăt. După cum se poate observa, terapia prin memorie este recomandată atunci când vine vorba de sistemele totalitare.

Acțiunile a căror relatare m-a făcut pe mine să înțepenesc s-au petrecut acum 70 de ani. În urmă cu câteva zile, Aleksei Navalnîi a murit în lagărul unde fusese aruncat de autoritățile bolșevice. Așa cum se vede, autorii acțiunilor de exterminare pe care le-am menționat sunt aceiași, nu s-au schimbat prea multe între timp. Cu ocazia asta vedem ce ne așteaptă dacă cumva rușii se întorc în România, pentru că vor face singurul lucru la care se pricep: crime. Bineînțeles, totul se va întâmpla cu sprijinul unor anumite persoane publice care, culmea, deplâng public soarta celor de la Aiud, Sighet, Pitești, dar susțin cu mijloace specifice demersurile de la Kremlin, adică demersurile ălora care i-au exterminat pe cei pe care îi deplâng.

La prima întâlnire, profesorul a glumit, spunând că audierea acestui curs ar putea constitui un delict într-o ipotetică întoarcere a comunismului. Asta înseamnă că niște sute de inși, plus profesorul, vor ajunge la închisoare pentru că au îndrăznit să pună la îndoială binele făcut de bolșevici României, bine pe care vor să-l mai facă o dată.

Având în vedere succesul pe care îl au mesajele împotriva UE propagate de agenții de influență ai bolșevicilor, scenariul ipotetic prin care mulți din această țară vor ajunge în locul lui Navalnîi nu mai pare greu de atins.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult