Foto Libertatea.ro
După un an de la Colectiv, nu s-a schimbat nimic. După doi ani de la Colectiv, nu s-a schimbat nimic. După trei ani de la Colectiv, nu s-a schimbat nimic. După 4 ani... nimic. Cât timp vom mai relua această propoziţie? După câţi ani vom putea pune, după virgulă, ceva în loc de nimic?
Suntem bulversaţi de filmările apărute la patru ani după momentul care a lăsat cicatrici imense nu doar pe supravieţuitorii unui incendiu necruţător, ci pe o ţară. Ne trec prin faţa ochilor oameni căraţi pe paleţi, cu picioarele atârnând. Pe paleţi. Oameni târâți de mâini şi de picioare. Fără o targă, minute în şir. Oameni agonizând printre mormane de morţi, condamnaţi deja de pompierii care i-au abandonat, depăşiţi de anvergura catastrofei. Inspectorul şef adjunct al ISU strigă „Lasă-i, în p**a mea!”, într-un haos de pompieri care se perindă prin faţa morţii, fără să ştie ce să facă. Salvatori care ar fi trebuit să fie instruiţi cum să acţioneze în situaţii critice. Care, însă, asistă anesteziaţi la apocalipsă. Lângă ei, civilii se străduiesc. Nu au informaţii specializate despre ce ar trebui să facă, dar fac mai mult decât cei pe care i-au chemat în ajutor. Ce au ei în plus? Umanitatea de care specialiştii par să se fi detaşat. Asta face profesia dintr-un pompier? mă întreb. Încerc să îi înţeleg. Poate că profesia dezumanizează mai puţin sau mai mult, altfel nu poţi rezista. Dar oare instinctul de a ajuta semenii e atât de amorţit? Cum te poţi bloca exact atunci când e mai multă nevoie de tine?
La patru ani distanţă de Colectiv, focul mai răbufneşte încă, şi mai deschide răni. Iar responsabilii caută scuze. Raed Arafat are probleme cu memoria. Nu îşi aminteşte de nicio filmare, deşi sursele care au scos-o la iveală spun că a văzut-o şi a muşamalizat-o.
La patru ani distanţă de Colectiv, la Iaşi s-a inaugurat, după 17 amânări, o secţie pentru mari arşi. Cu mare fast, sobor de preoţi şi zeci de reprezentanţi ai autorităţilor. Ministrul demis al Sănătăţii, Sorina Pintea, se pozează mândră în secţie, alături de alţi cincisprezece-douăzeci de oameni. Toţi sunt înghesuiţi într-un salon care ar trebui să respecte cele mai stricte norme sanitare. Fără niciun fel de echipament de protecţie. La patru ani după ce infecţiile intraspitaliceşti au ucis zeci de arşi. Pintea declamă că refuză să mai participe la false inaugurări, iar dacă secţia nu e funcţională de a doua zi, nu participă. A doua zi, însă, secţia este închisă.
Autorităţile lacome de promovare, care au stat înghesuite şi au rânjit stupid la poză, au infectat salonul. Ministerul admite, într-un comunicat, că la inaugurare invitaţii au intrat cu pantofii lustruiţi şi costumele aranjate, fără să se sinchisească de echipamentele de protecţie: „Având în vedere faptul că la inaugurarea secției clinice din data de 16 octombrie 2019 au participat mai multe persoane care au vizitat secția fără echipamente corespunzătoare, a fost necesară dezinfecția ulterioară a spațiului.” Apoi încearcă să o scalde, adăugând: „După acest proces, în 18 si 19 octombrie au prelevate de către SPIAM din cadrul unității sanitare, prima serie de probe de sanitație și microfloră care au fost conforme.” Dar Sorina Pintea ştia că, dacă intră în secţie pentru inaugurare, aceasta nu va putea fi folosită de a doua zi. Însă era mai importantă inaugurarea decât o secţie funcţională imediat. Ba chiar arată că „a mai fost prelevat al doilea set de probe, iar rezultatele vor fi gata la începutul săptămânii viitoare.” Adică şi-a asumat să amâne, participând la inaugurare, deschiderea secţiei pentru pacienţi cu cel puţin o săptămână, timp în care erau necesare verificări. Diana Cimpoeșu, medic-șef UPU-SMURD Iași, a admis că există probe neconforme: „Probele care au fost luate pentru verificare epidemiologică de la nivelul filtrelor din spațiul nou creat pentru pacienții mari arși au ieșit deocamdată parțial neconforme, astfel încât s-au dispus măsuri suplimentare, iar mâine se vor lua din nou aceste probe.” O batjocorire a pacienţilor de dragul imaginii publice, exact în preajma comemorării a 65 de oameni care au murit în incendiul de la Colectiv.
La patru ani distanţă de Colectiv, de câte ori intru pe uşa mall-ului din oraş, sunt întâmpinată de nişte afişe lipite pe uşi pe care scrie „Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţie de incendiu.” Iată, în şapte cuvinte, măsurile luate după tragedia care ar fi trebuit să schimbe totul, dar nu a schimbat nimic. Spaţii fără autorizaţii în caz de incendii continuă să funcţioneze. Treaba asta îmi aminteşte de spovedanie. Ţi-ai spus păcatul, eşti iertat. Ai mâinile curate. Cine intră aici, să lase orice pretenţie la uşă. E informat, doar, că intră într-un loc unde nimeni nu îşi asumă responsabilitatea pentru siguranţa sa. Semnul acesta stupid e metafora întregii Românii. Suntem avertizaţi, de fapt, că trăim în ţara asta pe riscul nostru. Focul din Colectiv s-a stins, dar România arde mocnit în continuare, în nepăsarea tuturor.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Va GARANTEZ ca la anul singura investitie o va face in ARMAMENT AMERICAN si nu in autostrazi, spitale, scoli... ...
Toata mizeria numita Colectiv putea fi evitata doar daca Iohanis nu-si dadea consintamantul sau daca Ponta demisiona.
Somn usor natie moarta.
Dumnevoastra chiar nu aveti niciun fel de rusine fata de cei ce au murit sau au avut de suferit in acel accident, ca de empatie nu cred ca ati auzit?
De regula ma feresc de abordari dure fata de opiniile altor comentatori, insa acum chiar nu pot sa nu remarc combinatia aiuritoare de imbecilitate si nemernicie din insiruirea de cuvinte pe care ati varsat-o aici.
Sincer, ati reusit sa imi aduceti aminte de scarba pe care mi-au provocat-o (si constat ca inca o mai provoaca) cei de teapa dumneavoastra cu astfel de teorii de un cretinism absolut si total lipsite de consideratie fata de cei ce au avut de suferit.
Cei arsi n-au nevoie de empatia criminalilor. Au nevoie de dreptate.
Dar am să vă atrag atenția că inspectorul șef adjunct nu "strigă" nimic, că de strigat "pu**" strigă, chiar la începutul filmării, un băiat care iese din club și care e nemulțumit că se filmează (Acu' o fi mulțumit că s-a filmat?...) și care e însoțit de o blondă care arată degetul la cameră - că, dacă nu știați, asta e marea dovadă de curaj la blondele rezistente: s-arate degetul la autorități... Veți spune, poate, că e vorba de niște oameni într-o stare psihică specială și care s-au pierdut cu firea... Și voi fi de acord, dar propun ca, dacă tot e să facem analize de stil, să le facem complet.
De asemenea, cât îi privește pe oamenii care ajutau, l-am remarcat și eu pe eroul care urla la pompieri să heirup să heirup, dar care e primul, și singurul, care aproape că scapă victima din brațe atunci când, împreună cu ăilalți, o ridică să o transporte...
Și poate că va veni și ziua în care vom discuta despre inconștiența unor patroni, despre inconștiența unor artiști și organizatori de evenimente și poate chiar despre inconștiența unui public...