Foto: AFP/ Profimedia Images
De ce corupția e un păcat fundamental? Mulți concetățeni care practică sportul ăsta național consideră că nu fac mare lucru, nu greșesc făcând ceva imoral atât de grav. Până la urmă își rotunjesc și ei veniturile. Fură, dar nu așa de evident, doar nu bagă mâna în buzunarul oamenilor pe stradă. Și atunci trăiesc cumva cu o liniște sufletească netulburată. Dacă cumva au mustrări de conștiință, mai donează câte ceva din ce au furat la biserică și la săraci iar apoi sunt pe deplin împăcați.
În realitate, din cauza corupției, și a celei mici, și a celei mari, au murit mii de oameni. Au fost vândute fabricile și uzinele comuniste pe bază de comisioane, oamenii au fost dați afară și lăsați în culmea disperării, ei și familiile lor. Mulți s-au îmbolnăvit și au murit neconsemnați în statisticile oficiale. Acum e la modă să cumperi posturi în administrație și apoi să te îmbogățești din comisioane ilegale. Toți banii ăia care aterizează în buzunarele șmecherilor sunt veniți din bugetul statului, buget care nu poate acoperi nevoile săracilor din țara asta, care nu poate acoperi tratamentul pentru boli vindecabile, care nu poate asigura copiilor nevoiași o masă caldă pe zi.
Orice ban însușit pe nedrept și, mai ales, din lăcomie duce în altă parte la o lipsă, o lipsă care poate fi o tragedie. Dar corupții din țara asta nu-și bat capul, de multe ori nici nu-i duce capul. Cum adică să fie ei acuzați de crimă? S-a ajuns la o asemenea mizerie morală, încât acești oameni recunosc la televizor că au furat și ar fi meritat cel puțin 120 de închisoare, dar nu au fost prinși.
Comuniștii pravoslavnici după ce și-au aranjat totul aici pe pământ caută să-și aranjeze „treburile” și dincolo. Cum o fac? Păi exact așa cum știu, cu bani, dând mită. Își răscumpără păcatele devenind ctitori de biserici sau binefăcători. Preoții le promit mântuire îndesându-și banii în buzunarele largi și adânci, de parcă ar putea ei să facă asta. Bineînțeles că îmbogățiții ăștia de rit nou niciodată nu renunță decât la foarte puțin, la ceea ce oricum le prisosea, nu donează niciodată „bănuțul văduvei’’. În țara asta atât de credincioasă nu am văzut niciun bogătaș să anunțe că renunță la toată averea lui și o împarte la săraci iar el se duce în munți la o mănăstire să se pocăiască.
E adevărat că în decalog nu apare porunca de a nu fi corupt. Corupția însă e cuprinsă în celelalte păcate, să nu furi, să nu minți, să nu ucizi, să nu poftești casa aproapelui tău. Dacă doriți, Iuda a fost primul corupt din istoria de la Hristos. El e cel care l-a vândut pe Mântuitor pentru 30 de monede de argint.
Astăzi, corupții României ne vând zilnic pentru un preț, mai mic sau mai mare. Nimeni nu poate răscumpăra păcatul corupției.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Intram in acest cerc vicios al coruptiei, cu buna stiinta, pentru ca este institutionalizat cam in toate democratiile. Este o maladie care nu cred ca ar putea fi eradicata, nici chiar cu ...Covid-20!
Mă tem însă că societatea românească nu se va putea vindeca niciodată de acest păcat. Și spun asta fiindcă am constatat că, defectele noastre de caracter cronicizate de-a lungul timpului și cu efectele lor nefaste exacerbate în condițiile libertății aiurea înțelese, au dus la situația paradoxală în care, pentru cei mai mulți dintre concetățeni, acestea au ajuns să fie considerate... calități! CORUPȚIA este doar una dintre ele și care face ravagii în societatea românească post-1989. Pandemia covidiană a relevat mai bine decât orice altă nenorocire socială mizeria în care-și duce existența societatea românească. Culmea este totuși că efectele ei nu sunt nici pe departe ”proporționale” cu nivelul la care defectele noastre de caracter au ajuns și să ne ferească Dumnezeu să ne dea fix ceea ce merităm! Dar până și răbdarea Sa are o limită pe care văd că neamul prost românesc ține cu tot dinadinsul să o atingă. Și abia atunci va începe cu adevărat dezastrul! Dar va fi prea târziu...