Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un tânăr medic ATI din Timișoara, găsit decedat în locuința sa. Reprezentanții spitalului vorbesc despre burnout: „Să nu creadă cineva că dacă noi suntem medici suntem dumnezei, că nu avem trăiri emoţionale”

SMURD - Terapie intensivă

Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu

Un medic rezident în vârstă de 28 de ani care lucra în secția ATI a Spitalului Județean din Timișoara a fost găsit decedat în casă de către mama sa. Potrivit managerului unității sanitare, Raul Pătrașcu, din primele informații, ar putea fi vorba despre sinucidere.

"Să nu creadă cineva că dacă noi suntem medici suntem dumnezei, că nu avem trăiri emoţionale, vieţi personale sau probleme de sănătate. După un an de luptă cu această boală, indiferent de specialitatea pe care o au medicii, indiferent de experienţă, dacă lucrezi şi 24 de ore pe zi după o gardă, dacă ştii că ai făcut tot ce ai putut şi totuşi un pacient moare, indiferent că e patologie COVID sau nu, asta nu înseamnă că pe medici nu-i afectează. Îi afectează enorm, pentru că şi ei sunt oameni", a declarat Raul Pătraşcu, citat de Agerpres.

„Suntem devastați, colegul nostru, cel mai probabil o victimă a burnout-ului, care a afectat și de persoanele de la ATI. Suntem devastați de durere, era un tânăr de mare perspectivă”, a spus Dorel Săndesc, șeful secției ATI, conform tion.ro.

Potrivit reprezentanților spitalului, medicul a lucrat o perioadă de timp în secția ATI destinată bolnavilor de Covid, iar apoi se mutase din nou în secția de terapie intensivă dedicată urgențelor obișnuite.

IPJ Timiș a transmis că polițiștii au fost sesizați duminică seară la ora 22:00 și că fac cercetări pentru a stabili cauza decesului. 

Medicii, epuizați fizic și emoțional. Studiu

La un an de la izbucnirea pandemiei, mulți medici din linia întâi se simt epuizați fizic și emoțional. 

Mai bine de jumătate - 56,37% dintre medicii, asistentele medicale, infirmierele, brancardierii al Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeş" Timişoara, unde sunt tratați pacienți Covid, au un grad de epuizare mediu sau ridicat. Datele au fost obținute în cadrul unui proiect în România de evaluare a epuizării fizice şi a stresului profesional în rândul cadrelor medicale.

55,88% dintre participanţii la studiu au spus că sunt extenuați emoțional, 67,16% dintre angajaţii spitalului au declarat că au un grad ridicat de stres, iar 64,22% resimt îngrijorare și spun că niciodată nu au timp pentru ei și sunt obosiți a anunţat, luni, managerul spitalului, dr. Cristian Oancea.

Un semnal de alarmă este legat de faptul că, în urma cercetării, s-a constatat o creştere a anxietăţii pe care o resimt aproape 35% dintre participanții la studiu. 

„Studiul a arătat ceea ce, din păcate, am bănuit în momentul în care, împreună cu colegii mei, am decis să realizăm acest proiect, unic de altfel în România. Un grad ridicat de epuizare profesională, dar şi personală. Ceea ce lasă urme adânci. Noi nu am putut să ne luăm prea multe zile libere în ultimul an, pentru că era nevoie de fiecare dintre noi. Cum să fi plecat când secţiile erau pline, când oamenii erau în suferinţă? Ne-a marcat fiecare etapă a acestei pandemii. Nu mai vorbim de gradul ridicat de afectare a calităţii vieţii care, însă, nu este doar în spital, ci fiecare dintre noi îl simte. Studiul va fi transmis Ministerului Sănătăţii şi sunt convins că poate fi aplicat la orice altă unitate sanitară aflată în lupta anti-COVID. De altfel, mai mulţi colegi din ţară ne-au cerut ajutorul şi le vom pune la dispoziţie studiul, dar şi chestionarele, pentru a putea să realizeze şi ei o analiză a stării de epuizare", a explicat Cristian Oancea, într-un comunicat remis Agerpres.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Corina check icon
    Trist de tot, la asemenea vârstă. Să nu ne amăgim din prea multă politețe. Cei care sfidează regulile și provoacă aglomerarea spitalelor nu îi consideră dumnezei pe doctori. Nu-i consideră nici oameni ca ei, pentru că ei înșiși nu mai sunt oameni, dacă au fost vreodată.
    • Like 4
  • Nu vreti sa credem ca sunteti dumnezei, dar cu tot respectul, multi dintre dvs. se comporta de parca ar fi dumnezei, mai ales fata de pacienti. Nu are legatura cu tanarul medic decedat, asta este o tragedie in mod clar, dar citatul din titlu mi-a adus aminte de niste intamplari recente.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult