Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Directorul medical al Spitalului Județean Bacău, despre protestele împotriva medicilor: „sper că mâna asta de negaționiști care sunt acum, prin modul lor de a se comporta, prin violența verbală, prin injurii nu vor reuși până la urmă să ne impună nouă, celor care suntem cerebrali, această dezordine”

Adina Lupu

Luni seară, protestatari înfuriați pe „dictatura medicală” au pătruns în curtea spitalului „Sf. Maria” din Bacău și au scandat împotriva medicilor, pe care i-au numit „asasini” și „hoți”. Începând de anul trecut, la „Sf. Maria” funcționează două secții Covid ale Spitalului Județean de Urgență Bacău: o secție ATI, unde se aflau luni seară 15 bolnavi în stare critică, și o secție de infecțioase, unde se aflau 80 de pacienți cu forme medii și severe de Covid. 80% dintre cei internați sunt dependenți de oxigen, spune Adina Lupu, medic infecționist și director medical al Spitalului Județean Bacău, care a vorbit pentru Republica despre cât de demoralizat este personalul medical după acest incident. „Am fost atât de indignată de ceea ce s-a întâmplat încât, în primă fază, efectiv am spus că nu pot să ies public să zic ceva. Atât de necăjită am fost de ceea ce s-a întâmplat acolo, încât am zis, așa, ca o părere personală, că dacă cineva consideră că protestul în curtea unui spital, unde se tratează pacienți Covid, este o normalitate, înseamnă că ne-am pierdut definitiv calitatea de oameni. Nu pot să exprim în cuvinte ceea ce am simțit luni seară, pentru că eu sunt director medical, însă sunt în același timp și medic infecționist și eu de un an de zile tratez pacienți Covid. Știu ce înseamnă și știu câtă implicare și cât efort depunem fiecare dintre noi - eu, colegii mei infecționiști, colegii mei din ATI, pentru a da șanse unor pacienți și pentru a salva viața unor pacienți. Iar eticheta care ni se pune, de criminali, doare cumplit”, a spus Adina Lupu.

Îți recomandăm

Medicul a povestit că luni seară a vorbit cu colega sa infecționistă care era de gardă în timpul protestului. „Pentru ea a fost o zi plină. Ca medic de gardă, cu 80 de paturi pe infecțioase, cu telefoane care sună în continuu și salvări care vin în continuu e greu să mai filtrezi în momentul acela. La un moment dat a venit o salvare, iar echipajul a anunțat că s-au adunat oameni care strigă în curtea spitalului. Nu se putea, dar, dacă la un moment dat, dacă între protestatarii aceia ai fi avut cu cine să te înțelegi, le-ar fi spus: E dreptul vostru, nimeni nu vă contestă dreptul de a protesta, dar nu cred că curtea unui spital e locul ideal. Am discutat și dimineața la raportul de gardă cu colegii mei, suntem tare necăjiții de ceea ce se întâmplă”, a subliniat Adina Lupu.

Directorul medical a precizat că același număr de medici se luptă cu coronavirusul la Bacău de la începutul pandemiei. Doar că peste ei a trecut un an de presiune, oboseală, telefoane disperate de la aparținători, iar gravitatea cazurilor a crescut. „E o slujbă grea, cu încărcătură emoțională foarte mare. Din nefericire, pacienții sunt din ce în ce mai grav, a fost un an greu. Dar ce se întâmplă acum, vizavi de creșterea incidenței și de severitatea cazurilor, până acum nu s-a întâmplat. Într-un an de zile nu am avut asemenea situații”, explică Adina Lupu.

Spune că este nevoie de solidaritate pentru a lupta împotriva unui virus „perfid”, care provoacă o boală cu o evoluție imprevizibilă.

„Însă în loc să luptăm împreună împotriva acestui virus nu facem decât să aducem niște acuzații unor oameni care sunt puțini, care sunt obosiți și care de un an de zile încearcă tot ce pot pentru a salva vieți. Este absurd să credem așa ceva, că se dorește să fie omorâți oameni. Mai ales de către cine? De către niște oameni care au depus un jurământ, care își fac treaba poate uneori peste limitele lor fizice, ca să salveze pacienți. Se vorbește doar de lucrurile urâte din spitale, nimeni nu vorbește și de partea frumoasă, de pacienții care sunt salvați. De pacienții vindecați. Uneori noi, ca medici curanți, avem surpriza plăcută de a reuși să vindecăm și să externăm niște pacienți care în momentul admisiei în spital au avut puține șanse. Dar de lucrurile astea nu vorbește nimeni. Suntem demoralizați, nu în sensul că nu ni se recunosc nu meritele, ci munca. Fiindcă nu e un merit, fiecare ne facem serviciul, treaba”, afirmă medicul.

Adina Lupu speră că negaționiștii și cei care se opun măsurilor de protecție vor rămâne o minoritate.

„Am sperat din tot sufletul că persoanele acestea care au participat aseară la protestul din curtea spitalului nu reprezintă populația Bacăului. Eu așa sper. Și sper că mâna asta de negaționiști care sunt acum, prin modul lor de a se comporta, prin violența verbală, prin injurii nu vor reuși până la urmă să ne impună nouă, celor care suntem cerebrali, această dezordine. Ceea ce se dorește nu este în niciun fel benefic situației epidemice din această perioadă.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Negationistii este un cuvant bun pentru ei, aceasta gasca ce face parte din breasla GOLANILOR, doar ca ei au ramas in urma cu sentimentele, cu motivatiile si cu idealurile.
    • Like 1
  • Acei protestatari formau o multime compacta de oameni, multi dintre ei fara masca. Evident nu se respecta distanta sociala. Politia ce face? Amenzile unde sunt? Este legal sa se protesteze in curtea unui spital? Se obtinuse in prealabil autorizatie pentru un protest in curtea unui spital?
    • Like 0
  • Asa este, niște debusolați care habar nu au pe ce lume trăiesc. Cum sa intri în curtea spitalului și sa strigi asasinii???
    Dar autoritățile statului de carton dorm???
    Da, dorm în palate și generația debusolata ocupa străzile
    Asa a fost și în Italia când fasciști au cucerit străzile.......
    • Like 3
  • Vă doresc multă sănătate doamnă doctor! Nu puneți la suflet ce fac niște rătăciți.
    • Like 5
    • @ Razvan Gospodaru
      Subscriu total la cele afirmate ,dar mai completez :
      --Asemenea ,ineptii si situatii extreme de anarhie ,incultura ,gandire limitata in stil psd-ist este foarte prezenta in jud din Moldova , Muntenia , si mai nou ma surprinde mult ca este si in Banat ?? Oare de ce ,prin Ardeal unde psd--ul este catre zero , asemenea scene nu sunt ,Au fost ,manifestatii pasnice si reduse ca nr, De ce acolo unde este PSD , este MARE SARACIE ,,,INCULTURA , SMECHERIE CAT INCAPE SI MAI NIMIC BUN ?????
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult