Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un vas de croazieră, ținut în carantină din cauza coronavirusului. Cum am trăit o epidemie la bordul unei nave

Foto: Guliver/ Getty Images

Ați citit știrea cu vasul de croazieră de la Princess Cruises de pe lângă coastele Japoniei pe care s-a găsit un caz de coronavirus acum câteva zile?  Nava a fost băgată în carantină, ținută departe de țărm și azi, deja numărul de cazuri crescuse la 20. A acostat într-un final, dar puteau s-o mai plimbe așa o vreme, până să ajungă ca Olandezul Zburător și pasagerii cam cum erau băieții din echipajul lui Captain Jones din Pirații din Caraibe, care cu tentacule de caracatiță, care cu aripioare de rechin, care cu franjuri de coral.

Nu sunt specialist, poate medicii o să mă lămurească, dar cam la ce să te aștepți când ții 3700 de oameni închiși într-un spațiu zgârcit? Dogville corcit cu Eseul despre orbire al lui Saramago. Îmi aduc aminte când eram matroz și am prins o epidemie de norovirus pe un vas de croazieră ceva mai mititel (2500 de suflete) în Alaska, acum vreo 13 ani. Cam jumătate din echipaj era „la izolare” și cam tot jumătate din turiști nițel atinși. Se punea problema anulării următoarelor croaziere, până se dezinfecta tot.

Vas în carantină

Pentru cei ce au avut noroc să nu știe, cu norovirusul e așa: țâșnește din tine brusc, simultan și complet imprevizibil lichid sub formă de jet, prin două locuri, prin care de obicei intră, respective iese mâncarea. Acum mergi normal, frumos, în rochie albă de seară, că e formal night și vrei să-ți facă fotografii poze, în secunda următoare faci horc!. Și o iei la fugă prin tot restaurantul plin cu vreo 1000 de turiști, printre chelneri și fotografi, cu rochia în 50 shades of ochre, ca o Cenușăreasă, după care revii tot ca o furtună, că ți-ai uitat cheia de la cameră pe masă. True story.

Am frecat în croazierele alea cu clor de mi-a ieșit pe ochi, pixurile cu care semnau pasagerii să confirme plata, geamuri, pervazuri, tejgheaua de la galeria foto, clanțe, pe oriunde puteau pune mâna, din cinci în cinci minute. Ne ziceam că dacă nu ne omoară norovirusul, sigur ne omoară clorul. Am scăpat atunci, cum sper să scap și acum: mă spălam pe mâini ca ratonul și evitam pe cât posibil să-mi ating fața cu mâna. Măști chirurgicale n-aveam.

Apropo de măști, nu se mai găsesc nici aici. Sunt panicoși și japonezii. Ca după martie 2011, când dispăruse nattō din magazine, pentru că se răspândise zvonul că protejează organismul de radiații. Ne prinde sau nu coronavirusul, n-avem ce face decât să mai râdem puțin înainte, măcar nu-i noro, dacă pufnim în râs, nu ne umplem chiloții.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Arsenalele PSD-ului.
    În bătălia cu disprețul a circa 75-80% din populația cu drept de vot a țării, PSD-ul a ales că armă boicotul general al tuturor inițiativelor de reformare a statului român și de împiedicare a societății de a intra pe făgașul vieții de normalitate. Astfel, a reușit să-și depună armele construite în timp, cu răbdare și profesionalism, în două arsenale. Unul la Curtea Constituțională și cel de al doilea la Comisiile parlamentare de specialitate, acolo unde orice inițiativă novatoare este, fie declarată neconstituțională, fie boicotată din start. Uneori, apelează și la divizia de blocaj numită atât de ipocrit, Avocatul poporului.
    PS. Despre alegerea câmpului de luptă preferat de PSD, într-o postare viitoare.
    • Like 0
    • @ Bajea George
      Delia MC Delia MC check icon
      Total de acord, însă offtopic.
      • Like 0
  • GabiC check icon
    Super fain articol. Si in cheie optimista!
    Felicitari si sanatate!
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult