Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Unde s-a mutat Strada Speranței. Corina Chiriac: „Am cunoscut în America români care o duceau bine, dar nu erau fericiți. Mulți s-ar întoarce dacă aici ar avea drumuri ca afară și spitale fără infecții”

Corina Chiriac

Foto: Digi24

Corina Chiriac este invitata lui Claudiu Pândaru și a lui Florin Negruțiu la emisiunea de sâmbătă „În fața ta” de la Digi 24. Începând din acest weekend, emisiunea „În fața ta” își schimbă ora de difuzare, putând fi urmărită în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 13.30.

„- Vi se scriau scrisori la adresa Strada Speranței, la parter?”

„- Da, și pe plic poștărițele scriau: tovarășa Corina Chiriac nu locuiește pe strada Speranței și le trimiteau înapoi expeditorului”.

Corina Chiriac, interpreta care în anii 80 strălucea în România comunistă cu melodia „Strada speranței”, a vorbit în emisiunea „În fața ta” despre experiența exilului și a reîntoarcerii în țară. În 1988 a decis să rămână în Statele Unite, unde și-a reinventat viața. Artista a povestit cum a fost drumul de la starul național care era în România, la anonimitatea din Statele Unite, unde a făcut diverse job-uri, precum ghid turistic sau agent imobiliar.

Precum Corina Chiriac, mulți români au găsit „Strada Speranței” în afara României.

„- Ați mers destul, ați cântat în afara României, oamenii aceștia vor să se întoarcă acasă sau sunt pierduți pentru totdeauna?

- Mi-ați pus o întrebare grea. După spectacole facem poze (...) sunt convinsă că foarte mulți s-ar întoarce acasă dacă acasă ar fi ca afară. Cred că s-au învățat să aibă drumuri, să aibă asigurări medicale, să aibă spitale fără infecții. În primul rând, îi țin copiii acolo. Fac o școală, au prieteni, practic, cresc în acel sistem, nu îi poți dezrădăcina. Am cunoscut în America, în anii 90, o sumedenie de familii de români care se adaptaseră de nevoie, o duceau bine, dar nu erau fericiți. Toate se plătesc, ai niște avantaje materiale, dar pe toate nu le putem avea în viață.

- Acum, sunt mulți tineri care vor să plece, pentru a-și clădi o viață mai bună. Dvs, care ați avut experiența plecării, în alte timpuri, și a întorcerii, ce le transmiteți?

- Să plece întâi în vizită, pentru o lună. În paralel, să-și facă o specialitate, să-și ia o diplomă, strainatatea dă o variantă mare de a câștiga bani, ori ești instalator, care este o meserie genială, una dintre cele mai profitabile meserii, ori ai o diplomă, astăzi se poartă IT, o diplomă în ceva. Toată lumea occidentală este interesată să vadă că ai pregatire, ei știu că școala româneasca este una bună, o diplomă pe care să o echivalezi”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

CTP--

Bolojan, Ciucu, Fritz, precum și analiști economici și politici serioși îi tot spun lui Grindeanu că, în cazul ruperii actualei coaliții, urmarea nu poate fi decât și mai rea, chiar catastrofală, pentru români și România. Dânșii n-au priceput un lucru: pe actualul staroste PSD îl doare tot în organul genital, ca și pe predecesorul său, de răul României. El nu are nevoie de un sector privat bine dezvoltat, de oameni care să se susțină prin muncă cinstită și să-și plătească dările, de fonduri UE greu de dijmuit, ci de atârnători de stat – adică de mărinimia otrăvită și coruptă a PSD.

Citește mai mult

sediul PSD

Recunosc că m-am speriat când am auzit comparația cu „rozătoarele”, venind la suprafață în dezbatere publică din ultimele zile. Astfel de imagini pot aluneca ușor într-o formă de dezumanizare a adversarului, iar istoria ne-a arătat unde poate duce asta: când oponentul devine animal, devine și mai ușor de „eliminat”, precum am văzut în Germania nazistă și în Rwanda, unde etnicii Tutsi erau etichetați drept „gândaci” - iar ceea ce a urmat a fost cel mai cumplit genocid din zilele noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

Mika Häkkinen

Într-un moment în care antreprenoriatul nu mai înseamnă doar creștere accelerată, ci și echilibru, adaptabilitate și decizii mai conștiente, iar piața este invadată de cârți, podcasturi, traininguri și experți de toate feluri, apare o întrebare legitimă: de la cine mai înveți, cu adevărat? FOMO - The Festival of Modern Owners - vine cu un răspuns clar: de la oameni care au trecut deja prin presiune, succes, eșec, reinventare și care pot traduce aceste experiențe în idei aplicabile. Line-up-ul ediției din 2026 nu este construit doar în jurul notorietății, ci al relevanței.

Citește mai mult