Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Unde s-a mutat Strada Speranței. Corina Chiriac: „Am cunoscut în America români care o duceau bine, dar nu erau fericiți. Mulți s-ar întoarce dacă aici ar avea drumuri ca afară și spitale fără infecții”

Corina Chiriac

Foto: Digi24

Corina Chiriac este invitata lui Claudiu Pândaru și a lui Florin Negruțiu la emisiunea de sâmbătă „În fața ta” de la Digi 24. Începând din acest weekend, emisiunea „În fața ta” își schimbă ora de difuzare, putând fi urmărită în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 13.30.

„- Vi se scriau scrisori la adresa Strada Speranței, la parter?”

„- Da, și pe plic poștărițele scriau: tovarășa Corina Chiriac nu locuiește pe strada Speranței și le trimiteau înapoi expeditorului”.

Corina Chiriac, interpreta care în anii 80 strălucea în România comunistă cu melodia „Strada speranței”, a vorbit în emisiunea „În fața ta” despre experiența exilului și a reîntoarcerii în țară. În 1988 a decis să rămână în Statele Unite, unde și-a reinventat viața. Artista a povestit cum a fost drumul de la starul național care era în România, la anonimitatea din Statele Unite, unde a făcut diverse job-uri, precum ghid turistic sau agent imobiliar.

Precum Corina Chiriac, mulți români au găsit „Strada Speranței” în afara României.

„- Ați mers destul, ați cântat în afara României, oamenii aceștia vor să se întoarcă acasă sau sunt pierduți pentru totdeauna?

- Mi-ați pus o întrebare grea. După spectacole facem poze (...) sunt convinsă că foarte mulți s-ar întoarce acasă dacă acasă ar fi ca afară. Cred că s-au învățat să aibă drumuri, să aibă asigurări medicale, să aibă spitale fără infecții. În primul rând, îi țin copiii acolo. Fac o școală, au prieteni, practic, cresc în acel sistem, nu îi poți dezrădăcina. Am cunoscut în America, în anii 90, o sumedenie de familii de români care se adaptaseră de nevoie, o duceau bine, dar nu erau fericiți. Toate se plătesc, ai niște avantaje materiale, dar pe toate nu le putem avea în viață.

- Acum, sunt mulți tineri care vor să plece, pentru a-și clădi o viață mai bună. Dvs, care ați avut experiența plecării, în alte timpuri, și a întorcerii, ce le transmiteți?

- Să plece întâi în vizită, pentru o lună. În paralel, să-și facă o specialitate, să-și ia o diplomă, strainatatea dă o variantă mare de a câștiga bani, ori ești instalator, care este o meserie genială, una dintre cele mai profitabile meserii, ori ai o diplomă, astăzi se poartă IT, o diplomă în ceva. Toată lumea occidentală este interesată să vadă că ai pregatire, ei știu că școala româneasca este una bună, o diplomă pe care să o echivalezi”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult