Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Unde s-a mutat Strada Speranței. Corina Chiriac: „Am cunoscut în America români care o duceau bine, dar nu erau fericiți. Mulți s-ar întoarce dacă aici ar avea drumuri ca afară și spitale fără infecții”

Corina Chiriac

Foto: Digi24

Corina Chiriac este invitata lui Claudiu Pândaru și a lui Florin Negruțiu la emisiunea de sâmbătă „În fața ta” de la Digi 24. Începând din acest weekend, emisiunea „În fața ta” își schimbă ora de difuzare, putând fi urmărită în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 13.30.

„- Vi se scriau scrisori la adresa Strada Speranței, la parter?”

„- Da, și pe plic poștărițele scriau: tovarășa Corina Chiriac nu locuiește pe strada Speranței și le trimiteau înapoi expeditorului”.

Corina Chiriac, interpreta care în anii 80 strălucea în România comunistă cu melodia „Strada speranței”, a vorbit în emisiunea „În fața ta” despre experiența exilului și a reîntoarcerii în țară. În 1988 a decis să rămână în Statele Unite, unde și-a reinventat viața. Artista a povestit cum a fost drumul de la starul național care era în România, la anonimitatea din Statele Unite, unde a făcut diverse job-uri, precum ghid turistic sau agent imobiliar.

Precum Corina Chiriac, mulți români au găsit „Strada Speranței” în afara României.

„- Ați mers destul, ați cântat în afara României, oamenii aceștia vor să se întoarcă acasă sau sunt pierduți pentru totdeauna?

- Mi-ați pus o întrebare grea. După spectacole facem poze (...) sunt convinsă că foarte mulți s-ar întoarce acasă dacă acasă ar fi ca afară. Cred că s-au învățat să aibă drumuri, să aibă asigurări medicale, să aibă spitale fără infecții. În primul rând, îi țin copiii acolo. Fac o școală, au prieteni, practic, cresc în acel sistem, nu îi poți dezrădăcina. Am cunoscut în America, în anii 90, o sumedenie de familii de români care se adaptaseră de nevoie, o duceau bine, dar nu erau fericiți. Toate se plătesc, ai niște avantaje materiale, dar pe toate nu le putem avea în viață.

- Acum, sunt mulți tineri care vor să plece, pentru a-și clădi o viață mai bună. Dvs, care ați avut experiența plecării, în alte timpuri, și a întorcerii, ce le transmiteți?

- Să plece întâi în vizită, pentru o lună. În paralel, să-și facă o specialitate, să-și ia o diplomă, strainatatea dă o variantă mare de a câștiga bani, ori ești instalator, care este o meserie genială, una dintre cele mai profitabile meserii, ori ai o diplomă, astăzi se poartă IT, o diplomă în ceva. Toată lumea occidentală este interesată să vadă că ai pregatire, ei știu că școala româneasca este una bună, o diplomă pe care să o echivalezi”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult