Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Corina Chiriac, întrebată în emisiunea „În fața ta” dacă este „o feministă”: „E o prostie să împiedici un bărbat să te curteze pentru că asta înseamnă o hărțuire sexuală. Nu m-aș afilia curentului #MeToo”

Corina Chiriac, În fața ta

Foto: Digi24/ GuliverGetty Images

Corina Chiriac este invitata lui Claudiu Pândaru și a lui Florin Negruțiu la emisiunea de sâmbătă „În fața ta” de la Digi 24. Începând din acest weekend, emisiunea „În fața ta” își schimbă ora de difuzare, putând fi urmărită în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 13.30.

Corina Chiriac a fost întrebată de moderatori dacă este feministă. A spus că da, dacă acest lucru înseamnă că s-a dedicat carierei. „Nu m-aș afilia însă curentului #MeToo. Este o prostie să împiedici un bărbat să te curteze pentru că asta înseamnă o hărțuire sexuală, asta mi se pare o mare tâmpenie. Orice femeie vrea să audă: Vai, dar, ce bine arătați astăzi, asta nu e o hărțuire sexuală. În America, mi se părea ciudat când vedeam una pe stradă cu mustață că a hărțuit-o un bărbat, îmi venea să îi zic: Alo, când eram noi în România, eram fericite să ne pâsâie cineva pe stradă”, a susținut Corina Chiriac. 

Începută în Statele Unite după acuzațiile de hărțuire sexuală împotriva lui Harvey Weinstein, mișcarea #MeToo a oferit pentru prima dată un climat global în care victimele hărțuirii sexuale au putut să își spună povestea. Influența acestei mișcări, care s-a extins mult dincolo de Hollywood, a determinat revista Time să le acorde celor care s-au aflat în spatele său distincția de personalitatea anului, sub titlul de ”Silence Breakers” - cei care rup tăcerea. 

Mișcarea a generat și critici, printre ele și pe cea a actriței Catherine Deneuve, care a semnat alături de alte 100 de femei cunoscute din Franța o scrisoare pentru „dreptul bărbaților de a flirta”. „Violul este o crimă. Dar flirtul insistent sau stângaci nu reprezintă o ofensă, nici bravura o agresiune macho”, au susținut ele în scrisoarea publicată de cotidianul Le Monde. Cele 100 de semnatare spun că mişcarea #MeToo a lansat în presă şi pe reţelele de socializare „o campanie de delaţiune i de punere sub acuzare publice a unor persoane care, fără să li se lase posibilitatea să se apere sau să răspundă, au fost puşi pe acelaşi plan cu agresorii sexuali”. Bărbaţii au fost „sancţionaţi în profesia lor, constrânşi să demisioneze, doar pentru că au atins un genunchi, au încercat să fure un sărut, au vorbit de lucruri intime în timpul unei cine de lucru sau au trimis mesaje cu conotaţii sexuale unei femei care nu simţea atracţie la rândul ei”, au scris ele. 

#metoo

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Buna ziua. Unde poate fi urmarita inregistrarea emisiunii? Multumesc.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult