Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Corina Chiriac, întrebată în emisiunea „În fața ta” dacă este „o feministă”: „E o prostie să împiedici un bărbat să te curteze pentru că asta înseamnă o hărțuire sexuală. Nu m-aș afilia curentului #MeToo”

Corina Chiriac, În fața ta

Foto: Digi24/ GuliverGetty Images

Corina Chiriac este invitata lui Claudiu Pândaru și a lui Florin Negruțiu la emisiunea de sâmbătă „În fața ta” de la Digi 24. Începând din acest weekend, emisiunea „În fața ta” își schimbă ora de difuzare, putând fi urmărită în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 13.30.

Corina Chiriac a fost întrebată de moderatori dacă este feministă. A spus că da, dacă acest lucru înseamnă că s-a dedicat carierei. „Nu m-aș afilia însă curentului #MeToo. Este o prostie să împiedici un bărbat să te curteze pentru că asta înseamnă o hărțuire sexuală, asta mi se pare o mare tâmpenie. Orice femeie vrea să audă: Vai, dar, ce bine arătați astăzi, asta nu e o hărțuire sexuală. În America, mi se părea ciudat când vedeam una pe stradă cu mustață că a hărțuit-o un bărbat, îmi venea să îi zic: Alo, când eram noi în România, eram fericite să ne pâsâie cineva pe stradă”, a susținut Corina Chiriac. 

Începută în Statele Unite după acuzațiile de hărțuire sexuală împotriva lui Harvey Weinstein, mișcarea #MeToo a oferit pentru prima dată un climat global în care victimele hărțuirii sexuale au putut să își spună povestea. Influența acestei mișcări, care s-a extins mult dincolo de Hollywood, a determinat revista Time să le acorde celor care s-au aflat în spatele său distincția de personalitatea anului, sub titlul de ”Silence Breakers” - cei care rup tăcerea. 

Mișcarea a generat și critici, printre ele și pe cea a actriței Catherine Deneuve, care a semnat alături de alte 100 de femei cunoscute din Franța o scrisoare pentru „dreptul bărbaților de a flirta”. „Violul este o crimă. Dar flirtul insistent sau stângaci nu reprezintă o ofensă, nici bravura o agresiune macho”, au susținut ele în scrisoarea publicată de cotidianul Le Monde. Cele 100 de semnatare spun că mişcarea #MeToo a lansat în presă şi pe reţelele de socializare „o campanie de delaţiune i de punere sub acuzare publice a unor persoane care, fără să li se lase posibilitatea să se apere sau să răspundă, au fost puşi pe acelaşi plan cu agresorii sexuali”. Bărbaţii au fost „sancţionaţi în profesia lor, constrânşi să demisioneze, doar pentru că au atins un genunchi, au încercat să fure un sărut, au vorbit de lucruri intime în timpul unei cine de lucru sau au trimis mesaje cu conotaţii sexuale unei femei care nu simţea atracţie la rândul ei”, au scris ele. 

#metoo

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Buna ziua. Unde poate fi urmarita inregistrarea emisiunii? Multumesc.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult