Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

UNDERCLOUD. Cred ceea ce e de necrezut, că arta și cultura românească contemporană au vitalitatea și rafinamentul de care avem nevoie

Alexa Visarion

Credit foto: Bogdan Botofei

UNDERCLOUD… Ce este acest festival?

O minune, o minune dăruită privirii, pentru ca aceasta să înțeleagă,… să pătrundă în densitate și astfel, să cuprindă viața și ecourile ei știute și neștiute. Este magia întâlnirii generațiilor, un loc binecuvântat prin bucurie, dialog între suflet, gând și minte care deschide o Cale Lactee de semnificații pentru a pătrunde teatrul aici lângă noi, pe pământ în Calea Griviței.

Chris Simion-Mercurian dă lumină gândurilor pentru ca ele să-și întărească consistența și subtilitatea și astfel să susțină construcția unui vis, proiect unic în timpurile noastre, teatru liber, privat și independent Grivița 53, centru de spiritualitate care civilizează cartierul, orașul, țara și trece prin noblețe poetica teatrului în circuit european.

Copii și tineri îndrăgostiți de ceea ce arta teatrului propune în călăuzirea lui inedită și surprinzătoare se întâlnesc cu artiști din diferite familii ale reprezentării și comunicării vizuale, care la rândul lor sunt îndrăgostiți cu patima înțelepciunii de puritatea și prospețimea celor care vor să se nască și să trăiască întâlnirea magică cu mediul artistic.

Această ediție aniversară, a 15-a, susținută de Chris, mărturisește adevăruri înalte despre misterioasa călătorie umană, despre răspântiile de suferință și nădejde cu care a fost botezat omul.

Sunt implicat cu adâncime evlavioasă în această cuprindere pe diferite niveluri de însemnătate a festivalului UNDERCLOUD și vreau să depun mărturie că acest ceremonial artistic înseninează deopotrivă trăirile sănătoase, dar și pe cele amenințate de mediocrizarea din jurul nostru. UNDERCLOUD e viu și cheamă viața spre însemnătatea ei! Orizontul acestui festival este speranță! 

Nu poți să nu fii tânăr, nu poți să fii întunecat, nu poți să deznădăjduiești atunci când intri în miezul fierbinte al artei, care te implică în înțelegerea întelegerii prin comunicare teatrală.

Respir pentru a treia oară aerul acestui festival și împrospătat cu biruința speranței, cred ceea ce e de necrezut, că arta și cultura românească contemporană au vitalitatea și rafinamentul de care avem nevoie acum mai mult ca oricând.

Minunea UNDERCLOUD nu are sfârșit…. Dar acest lucru depinde de noi toți.

*Undercloud 15, festival de teatru independent (de orice), între 13-19 iunie, pe Calea Griviței. Detalii despre program pe www.undercloud.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult