Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Unii cred că litoralul e o zonă fără convenții sociale, unde vara totul e permis: claxoane la 2 noaptea, boxe pe plajă, șlapi în biserică și șort cu palmieri în farmacie

slip - funkytravel.ro/

foto: funkytravel.ro

Constanța, sezon 2025. În fiecare vară ne dorim turiști, dar nu ne dorim să ne transforme orașul într-o pseudo-plajă urbană cu burți goale, șlapi murdari, chiloți la vedere și nesimțire gratuită. Nu, mersul la magazin în costum de baie nu e o formă de rebeliune, ci una de lipsă de educație.

Nu suntem pe o insulă pustie. Suntem într-un oraș cu oameni care trăiesc aici tot anul. Cu copii, bătrâni, reguli și minim bun-simț.

De la plajă direct la casa de marcat, cu pieptul la vedere

Fotografiile spun tot. Unii turiști confundă supermarketul cu barul de pe plajă și intră dezbrăcați, transpirați și cu portofelul în slip. Nu-i deranjează privirile dezaprobatoare. Ei râd, comentează și – culmea – se cred cool. Dar nu e cool. E doar penibil.

Se poate ca în orașele cu tradiție turistică (Barcelona, Nisa, Split) să existe afișe cu “no shirt, no service”, însă la noi încă așteptăm un semn din partea bunului-simț.

foto: funkytravel.ro

Unii cred că litoralul e o zonă liberă de orice convenție socială. Că vara totul e permis: claxoane la 2 noaptea, boxe pe plajă, șlapi în biserică și șort cu imprimeu de palmieri în farmacie.

Educația nu se spală cu apă de mare

Campanii de conștientizare? Amenzi? Afișe în magazine? Da, toate pot ajuta. Dar poate cel mai bun semnal ar fi reacția noastră colectivă. Să nu mai tăcem când vedem asemenea derapaje. Să nu mai tratăm mizeria umană cu indiferență.

Pentru că nu e șmecherie să umbli cu burta goală printre rafturi. E doar prost gust.

Iar pentru bădărani ( am vrut să scriu “oameni fără bun simț” doar că mi-au zburat degetele pe tastatură) am un singur mesaj.

Data viitoare când mergi la magazin, pe stradă…. ia un tricou pe tine. Oricum îl aveai la tine. 

articol publicat anterior pe funkytravel.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dorin check icon
    Când Mama Dracului a fost românașul dacic civilizat?? Niciodată, nesimțirea e o stare naturală și mârlănia genetică ,ca și prostia și aroganța dealtfel.
    • Like 0
  • Dar cum mama dracului se intra in farmacie ? Cu pantaloni lungi, la costum sau cum ?
    • Like 1
    • @ Dragos Andreescu
      Poate poți pune măcar un tricou. Farmacistele nu sunt obligate să-ți "admire" burțile și nici "patratelele".
      • Like 1
    • @ Zugravu Mircea
      Pai autorul nu spune nimic de tricou. S-a legat de faptul ca oamenii intra in farmacie cu pantaloni scurti cu palmieri. Deci nu lipsa tricoului il deranja, ci faptul ca se intra in pantaloni scurti. Si cu palmieri pe deasupra.
      • Like 0
  • Românul este bădăran prin excelentă. Începutul s-a produs odadata cu industrializarea forțată, în comunism, atunci când sau pentru care, s-a dislocat masiv populația de la sate în orașe. scăpați de rigorile statului, tineretul și-a "dat în petec", pierdut în mulțimea amestecată a orașelor. Nu că la sat nu s-ar fi întâmplat la fel, dar mult mai lent, odată cu schimbarea, pe cale naturală, a generațiilor. Iar cu "victoria revolutiei" "emanciparea" unei majorități, needucata, a societății nesimtirea, prostul gust, hoția, tupeul și impertinenta au explodat, cu sprijinul asiduu al diriguitorilor învățământului și educației, în mod deosebit incompetenta ecaterina andronescu, de trei ori ministru psd, care si-a impus aberațiile și maimutarelile occidentului, dar al ghetourilor. Odată cu umflarea manipulata a psd, sub iliescu "mecena" râului în România, au apărut "cadrele didactice", directorii și inspectorii școlari de partid, adică sinecurile oferite de către psd "merituosilor" susținători. Și asta s-a amplificat în timp. Apoi interpretarea, voit greșită, a diverselor recomandări ue. Asta ca să aibă permanent pe cine să dea vina. Și nu în ultimul rând, la dispariția educației au contribuit televiziunile particulare comerciale, evidentidu-se în mod deosebit primul, pro TV, cel mai agresiv în promovarea pegrei sociale, a tupeului de maidan, a țigăniei. Prin tot ce au făcut și fac în continuare. Asta a dus la scăderea permanentă a calității politicienilor, parlamentarilor, guvernanților, autoritatilor. La apariția mizeriilor de tipul c.g.,simion, sosoaca, gavrila pot, trecând prin faza nastase, ponta-cacarau, tariceanu,dragnea, ciolacu, culminând cu binecunoscutul, din epoca tariceanu dragnea instabilul grindeanu. Nu-i mai înșir aici pe cei din liniile următoare că ar fi pierdere de timp.
    • Like 1
    • @ Zugravu Mircea
      Dorin check icon
      Bine punctat, adevărat, comunismul a adus Mârlănia ca starea generală a românului.
      • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult