Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„60.000 de turiști” în Mamaia Nord, dar unde sunt cazați? Cifrele oficiale, estimările fără sursă și turismul paralel care scapă oricărei statistici. Cum se umflă realitatea într-o stațiune care strălucește doar în comunicate

Beach

Mamaia Nord strălucește în comunicatele oficiale, dar devine tot mai opacă când începem să comparăm cifrele. În iulie 2025, Organizația de Management al Destinației (OMD) Mamaia Nord anunță cu entuziasm că „peste 60.000 de turiști” și-au petrecut vacanța în stațiune. În același comunicat, se afirmă că „gradul de ocupare a atins aproape 100% în weekend”

Cifrele nu bat. Cine și ce umflă?

Pe pagina oficială, Primăria Năvodari vorbește despre „peste 6.000 de spații de cazare (peste 16.000 de persoane)” disponibile în stațiune. 

Dar datele oficiale de la Institutul Național de Statistică (INS) indică altceva. Pentru luna mai 2025, în orașul Năvodari, au fost înregistrate 43.579 locuri, la nivelul întregului oraș, nu doar Mamaia Nord. Să considerăm că 35.000 sunt doar în Mamaia Nord

Vine comunicatul OMD Mamaia Nord – 60.000 de turiști. Documentul!

Cifre multe, dar fără dată clară: când au venit cei 60.000 de turiști?

Un detaliu care ridică și mai multe semne de întrebare este faptul că, în comunicatul OMD Mamaia Nord, nu este specificat clar momentul în care au fost „înregistrați” cei peste 60.000 de turiști.

Singura mențiune de timp apare vag în fraza: „Mamaia Nord își consolidează statutul de destinație preferată pe litoralul românesc, înregistrând cifre record în luna iulie 2025, considerată, alături de luna august, vârful de sezon estival.”

Dar mai departe, OMD afirmă:

„Potrivit estimărilor din sectorul HoReCa, peste 60.000 de turiști au ales să-și petreacă vacanța în această zonă.”

Nu e clar:

  • Dacă e vorba de o estimare pe o săptămână, un weekend sau întreaga lună
  • Dacă datele vin din sistemul de raportare al unităților turistice sau sunt doar percepții din teren
  • Dacă sunt turiști cazați, prezenți fizic sau doar vizitatori de o zi

Această ambiguitate nu este întâmplătoare. Lipsa de precizie permite folosirea cifrelor ca instrument de promovare, fără a putea fi verificate sau comparate riguros cu datele furnizate de INS sau alte instituții.

În orice analiză serioasă, ce nu se spune e la fel de important ca ceea ce se afirmă. Fără perioadă, fără sursa exactă a cifrelor și fără diferențiere între cazați și vizitatori, comunicatul devine un material de PR care nu rezistă la comparație cu datele oficiale.

Când o cifră mare este publicată fără context, fără sursă, fără detalii, ea devine propagandă, nu statistică. Iar în turism, unde economia gri crește de la sezon la sezon, tocmai lipsa de transparență face diferența între dezvoltare reală și eșec sistemic.

Banii la negru de pe litoral – afacerea care scapă oricărei statistici

Pe hârtie, litoralul românesc înflorește. În realitate, o parte din această „dezvoltare” are loc într-un vid fiscal. Mii de apartamente sunt închiriate fără forme legale – pe OLX, Facebook, Airbnb, cu plăți cash și fără facturi. Estimările neoficiale spun că în Mamaia Nord, în plin sezon estival, peste 70% dintre închirierile turistice se fac în afara sistemului fiscalizat. Adică fără taxe, fără TVA, fără răspundere. S-a petrecut și în Mamaia, dar multe dintre apartamente s-au “albit” cu ocazia emiterii tichetelor de vacanță.

Ce înseamnă asta pentru comunitate?

- Pierderi imense la bugetul local și național

- Servicii publice sub presiune: salubritate, transport, sănătate

- Concurență neloială pentru hoteluri și pensiuni clasificate

- Zero siguranță pentru turiști

Turismul paralel a devenit o industrie în sine. Sub umbrelele ordonate de pe plajă, economia reală se ascunde în spatele obloanelor trase, în apartamente anonime și în transferuri care nu ajung niciodată în contabilitate.

ANAF și Curtea de Conturi: „Doar în sezonul estival precedent, s-au pierdut peste 350 de milioane de lei din turismul nefiscalizat, în special pe litoral.”

articol publicat anterior pe Funky Travel

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult