Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Ură și negativitate sau construcție și bine? De ce nu mai vreau să fiu un hater

ură - getty

(Foto: Guliver/Getty Images)

În 2009, când ne-am apucat de Let`s Do It, Romania! și am anunțat că vrem să facem curățenie în toată țara, într-o singură zi, am primit zeci sau chiar sute de mesaje negative. Nu veți reuși, ce idee stupidă! Sigur e ceva dubios la mijloc! N-aveți nicio șansă, nimic nu merge bine în România! HATE. FOARTE MULT HATE.

Zilele trecute, îmi povestea o prietenă cum o vedetă din România a ales să susțină o cauză socială public, invitându-și fanii să o susțină și ei. În comentarii, haterii au apărut imediat – dar de ce această cauză? Dar nu crezi că nu e o idee bună? Dar de ce nu faci și altceva? Ce prostie! Și tot așa. HATE.

Vedem ura la orice încercare de a face ceva bun. Vedem ura la orice tentativă de a iniția ceva nou, care poate nu e perfect. Vedem ura la orice greșeală a cuiva. Vedem ura față de toți cei care sunt mai puțin decât noi.

Ura nu crește nimic

Atunci când eram la început cu Let s Do It, Romania!, le spuneam des oamenilor – dacă nu poți face ceva bun, dacă nu poți aduce bucurie cu prezența sau cu vorbele tale, măcar nu spune nimic. Faci deja mult mai mult decât toată gașca de haters de peste tot.

Să arunci cu ură în alții nu are nici un efect pozitiv. Poate doar te ajută să te simți mai bine pe moment, însă niciodată pe termen lung. Și asta pentru că suntem toți conectați. Atunci când faci rău cuiva, îl simți și tu, chiar dacă te faci că sentimentul nu este acolo.

Oamenii care sunt distructivi o fac pentru că nu au învățat alt mecanism de a se descurca în viață.

Oamenii care aruncă la tot pasul cu noroi o fac pentru că le e teamă că strălucirea altora va pune și mai mult în lumină propriile limitări și propria mediocritate.

Oamenii care-și fac din ură o practică zilnică sunt niste vampiri energetici care se hrănesc din tristețe, suferință și iluzia că sunt superiori celor cărora le aruncă în ogradă cu noroi.

Oamenii care caută ceartă ar avea cea mai mare nevoie de pace și calm.

Oamenii care se plâng că nimic nu funcționează au ales să se uite numai la ce nu funcționează și, astfel, își limitează puterea personală.

Și eu cad des în capcana negativismului

Să nu înțelegi că eu aș fi pozitivă, că văd totul într-o lumină strălucitoare 100% din timp. Când mă gândesc la viața mea, am de foarte multe ori tendința să văd ce nu funcționează. Ce mai am de reparat. Ce am greșit. Ce e chiar nasol. Și asta se duce mai departe și către cei din jur. Am un critic interior fantastic, care îmi face instant o listă de motive pentru care n-am fost perfectă. Dacă ascult vocea aia timp de câteva minute, mă demotivez total și nu mai fac nimic. Nici cei apropiați nu scăpau de aceeași voce. O voce negativă și descurajatoare. O voce care are, poate, intenția pozitivă de a mă proteja, doar că își alege destul de prost modul de a-mi comunica asta.

A fi negativist înseamnă a-ți nega puterea personală

În ultimele luni, am ales să mă plâng foarte mult de lucrurile care nu funcționau și să îi critic, dintr-o poziție de victimă, pe cei pe care îi consideram vinovați pentru situația în care ne aflam. Efectul? Nimic bun construit, doar mai multe certuri și o distanță tot mai mare între noi. Nu ai nicio șansă să obții ce-ți dorești, mi-a spus cineva într-o discuție, dacă vei continua să te concentrezi pe ce nu merge. Mi-am dat seama că nu mai pot așa. Că e nevoie să schimb dramatic abordarea, dacă vreau să se schimbe și rezultatele mele.

Atunci când alegi să te uiți numai la ce nu funcționează, intri în rolul de victimă și negi că ai avea vreo responsabilitate și vreo putere să schimbi realitatea.

Sursa

Așa că mi-am adus aminte cine sunt și ce pot. Am decis să mă concentrez pe ce pot eu să fac, pe ce pot să construiesc. Pe ce e deja funcțional în viața mea. Pe ce e bun în ceilalți. Să laud mai mult reușitele, să uit mai repede și complet eșecurile și greșelile celorlalți. Să trec peste conflicte și să vorbesc mai mult despre scopul comun, care ne unește ca echipă, ca prieteni, ca orice. Să îi ajut pe oameni să viseze. Să îi inspir prin puterea exemplului personal. Am ales să-mi iau înapoi puterea personală.

Pe desktop-ul meu mi-am scris o frază pe care vreau să n-o mai uit – What you focus on expands. O frază reală, o frază puternică, ce funcționează în ambele direcții. Și atunci când te concentrezi pe ce e frumos, pe ceea ce poți construi, pe ce e bine în oameni. Și atunci când alegi să te uiți la ceea ce nu merge. Rezultatul va fi să primești mai mult din acel ceva, fie el pozitiv sau negativ.

Tu cine alegi să fii?

Un om care îi face pe ceilalți să se simtă mici, sau un om care le dă putere?

Un om care râde de ceilalți sau îi ajută când au greșit și sunt cei mai vulnerabili?

Un om care aruncă cu noroi sau un om care inspiră și încurajează?

Un om care abia așteaptă să lase comentarii negative atunci când cineva a greșit sau a lansat ceva imperfect, sau un om care spune – bravo, continuă, o să fie tot mai bine?

A fi un om care susține și dă putere necesită mult mai mult efort. Necesită puterea de a spune nu tentațiilor care apar la totul pasul de a ne simți mai buni ca alții prin critică și gândire negativă. Doar că, poți să stai liniștit – la efort mai mare, și recompensa va fi mai mare.

La finalul zilei, vreau să știu că după mine lumea (formată chiar și din doar câțiva oameni) a fost un pic mai optimistă, un pic mai puternică și un pic mai încrezătoare în propriile forțe.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ce câştig că o urăsc pe doama D. sau pe domnul D. ?

    Nu mai bine mi-aş vedea de viaţa mea?

    Ca de pidă,primul pas să plec din ţară. La figurat dacă nu la propriu. Să nu mă intereseze nimeni şi nimic decât persoana mea. Să mă deconectez pentru cel puţin 40 de ani de-acum încolo de toate şi de toţi înafară bineânţeles de mine. Să contez doar eu şi viaţa mea,şi să caut să fiu fericit.
    • Like 0
  • Să te concentrezi doar pe ce roz e la fel de nociv ca a te concentra doar pe ce e negru. Cheia este echilibrul, a vedea lucrurile cît mai aproape de realitate, Asta e cel mai dificil, pentru că mulți dintre noi ne concentrăm fie doar pe lucrurile frumoase, fie doar pe lucrurile urîte în cea mai mare parte a timpului.

    Evoluția se concentrează mereu pe ambele aspecte: păstrează ce e bun și util dar elimină sau repară ceea ce e inutil sau defect.
    • Like 0
  • Cel putin 2 probleme consider ca are acest articol:
    1. Pare ca autoarea uraste sau cel putin desconsidera haterii, deci este un hater de hateri. Oamenii critici imping lucrurile inainte
    2. Lucrurile in general in viata sint gri, foarte rar albe sau negre. Unii oameni nu merita sa fie incurajati, doar criticati. Sa o incurajam pe Viorica Dancila, sa continue ca prim ministru, poate la un moment dat va reusi sa retina numele oficialului cu care are intalnire diplomatica ? Sa nu il uram pe Liviu Dragnea ?

    Viata nu e o chestie simpla , in alb si negru.
    Uneori e cazul sa iubesti, uneori sa urasti, uneori sa fii indiferent. Unii oameni sint mai buni, unii mai rai, unii malefici, unii sint inteligenti, unii prosti, unii mediocri...
    Oamenii nu sint clone, nu sint egali ca valoare, nu poti sa ai aceleasi sentimente fata de toti
    • Like 1
  • Cred ca se pierde din esenta, din miezul postarii de fata prin discutii pro sau contra pretiozitatii si/sau a pastrarii puritatii limbii materne ( principalul scop al unui limbaj este acela al transmiterii mesajelor ). Cred ca esenta mesajului se afla aici ; 'A fi un om care susține și dă putere necesită mult mai mult efort. Necesită puterea de a spune nu tentațiilor care apar la totul pasul de a ne simți mai buni ca alții prin critică și gândire negativă. Doar că, poți să stai liniștit – la efort mai mare, și recompensa va fi mai mare."
    • Like 0
  • george check icon
    Pentru Maricica Botescu.
    Eu am scris pentru romani.Nu toata lumea stie engleza, sau mai toata lumea.Dar importul de cuvinte din alte limbi nejustificat duce la pretiozitate in exprimare si poate chiar la neintelegerea sensului de catre cel cu care dialogati.
    Sa nu credeti ca daca dv.stiti engleza ceilalti sunt obligati sa stie si ei.
    Ma bucur ca am deschis o linie de discutii mult mai importanta, zic tot eu, decat tema articolului.
    Sanatate la toti pe romaneste, nu auguri, na zdarovie, sau etc.
    • Like 0
  • Anca, impresia mea este ca textul tinde sa polarizese perceptia realitatii. Cred ca de cele mai multe ori nu este SAU, ci SI. Si pionieratul, si conservatorismul, sunt in natura umana.
    Problema pe care eu o vad in concentrarea excesiva pe un singur aspect ("what you focus on") este ca toate celelale aspecte decad din constiinta pana la a fi complet ignorate, ceea ce ne lasa vulnerabili in fata celor ce au ales sa se concentreze exact pe aceste aspecte.
    • Like 1
    • @ Altcineva
      george check icon
      Domnule, esti mare.Ai reusit sa elaborezi un text plin de pretiozitate, incat daca nu ar fi expus in scris ci exprimat prin viu grai, ar ramane fara raspuns, iar lumea cu gura cascat a sintagmei caragialesti "mai ca bine o mai zice (combate la Caragiale)"
      Oricum, eu sunt multumit ca tema a prins la dezbateri.
      Dv.sanatate precum si la ceilalti multi.
      Dar mai e un proverb: fiecare pasare pre limba ei piere.Avem de ales sa nescrie epitaful in engleza, germana, finlandeza sau in romaneste?
      • Like 0
  • george check icon
    In ultimul timp, au aparut cuvinte preluate din alte limbi, utilizatorii facand parada de faptul ca le includ in convorbiri sau in cele scrise.
    Acum avem, hate, hater-hateri, haters. Multi cititori nu stiu engleza, sau rom-engleza.In dictionar hate inseamna ura, in legatura cu sentimentul de ura.
    Ca urmare autoarea articolului ar fi putut scrie pe intelesul tuturor, de ce nu mai vrea sa fie o persoana care uraste ceva sau pe cineva.
    Limba romana estemai frumoasa si mai plina de sensuri decat toate celelalte limbi vorbite pe mapamond.Am zis asta desi nu sunt vorbitor de prea multe graiuri, dar tin la mostenirea lingvistica autohtona.
    Dragi comentatori, nu va fie lene, exprimati-va in scris in cea mai frumoasa limba din lume.Limba noastra-i o comoara!!!!!!!!
    • Like 2
    • @ george
      george, ai trecut de titlul articolului?...
      • Like 1
    • @ Tudor Andrei Rusu
      george check icon
      Fii sigur ca am citit.Dar tu ai citit ce am scris eu?Ai facut un comentariu sau ai emis o judecata de valoare?Sau ai scos din strafundurile mintii un panseu care va cuceri spatiul infinit prin profunzimea sa?
      Crezi ca e nevoie sa citesti vreo cateva zile pana vei intelege?Nu te molipsi de la modul de gandire si exprimare al presedintelui vremelnic, care gandeste in nemteste si se exprima aproape in romana!!!!!!!!!!!
      • Like 0
    • @ george
      Sunt de acord ca unele cuvinte din textul de mai sus ar fi sunat mai potrivit in romana, dar nu gasesc confortabila afirmatia ca: "Limba romana este mai frumoasa si mai plina de sensuri decat toate celelalte limbi vorbite pe mapamond." Lipseste un "pentru mine" in propozitia asta ca sa fie inteleasa ca o preferinta personala. Pentru ca, obiectiv vorbind, nu prea se sustine.

      Sigur, un vorbitor nativ de o limba va utiliza si intelege mai multe sensuri decat majoritatea vorbitorilor ocazionali. Dar, de exemplu, sunt mai multe cuvinte pentru "zapada" in "eschimo-aleuta", mai multe forme de politete in japoneza si mai multe neologisme in engleza decat in limba romana.

      Limba vorbita nu este o entitate monolitica, este un concept fluid care evolueaza odata cu societatea care o foloseste. De aceea, este ironic ca unii dintre cei mai aprigi "aparatori" ai limbii romane se opun atat de mult acestei evolutii.
      • Like 1
    • @ george
      Delia MC Delia MC check icon
      Sunt de acord ca e bine sa folosim totusi romana decat cuvinte in engleză.Cu excepții, desigur.Hater e un cuvânt concis care in română nu există.Dar hate?Mai ales ca nu mai e mare scofală sa stii engleză, cam toți stiu...Pur si simplu asta nu arata absolut nimic decat prețiozitate inutila.Ce-ar fi ca unii sa folosească excesiv cuvinte in franceza, germană, etc? In rest...totusi mai bine calea de mijloc, altfel cădem in capcana auto-multumirii si ajungem sa ignoram ce nu merge tăind exact calea spre auto perfectionare!
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Incercati sa scrieti in romana, 'decat' cuvinte imprumutate din alte limbi.

      Fara diacritice, signing off, moi je m'an vais moi, Echte Vienner wahlen keiner Nazi.




      .
      • Like 2
    • @ george
      Cuvântul hater este folosit frecvent de ceva vreme pe plan internațional, mai ales în rândul tinerilor școliți. Articolul explică sensul, dar pentru cine nu înșelege iată încă o explicație: http://laurentiustehan.blogspot.com/2010/12/ce-este-un-hater.html
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult