Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ursula vor der Leyen și Narendra Modi semnează cel mai mare acord comercial de liber schimb din istorie

india industrie

foto Profimedia

Geniile din analiza politică, economică și militară de la noi au ratat să comenteze cel mai important eveniment al începutului de an.

Nu, nu a fost Davos, Groenlanda, Mercosur sau Abu Dhabi. Luni și marți, 26 și 27 ianuarie, Ursula von der Leyen, Antonio Costa și Kaja Kallas sunt în India unde se întâlnesc la New Delhi cu Narendra Modi, pentru a semna un acord istoric de liber schimb supranumit de specialiști “the mother of all deals”.

Uniunea Europeană și India, împreună 25% din PIB-ul și populația lumii, au schimburi comerciale anuale de circa 120 de miliarde de euro, cu un excedent de balanță comercială în favoarea celeia din urmă de aproximativ 26 de miliarde de euro.

România și India au avut în 2024 schimburi comerciale ridicole de circa 1 miliard de euro, cu un excedent de balanță comercială în favoarea Indiei de aproximativ 850 milioane de euro (toate datele din 2024).

Prin semnarea acordului, Uniunea Europeană și India țintesc schimburi comerciale care să ajungă la peste 200 miliarde de euro anual până în 2030, urmărind astfel să scape din strânsoarea economică a tarifelor impuse de America.

Așa cum Polonia a atras investiții strategice din SUA, Ungaria din China și Slovacia din Coreea de Sud, România poate și trebuie să atragă investiții strategice din India în regenerabile, aeronautică, chimie, mașini grele, tehnologia informației și electronice. România poate și trebuie să devină poarta de intrare și capul de pod al Indiei în Europa.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Alin check icon
    La noi verde peste tot india ii doare in cot. Ghici cine are de castigat cu preturi mai mici la export fara taxe !?
    Aberant sa crezi ca ue verifica fiecare lant de productie din india sa fie verde si curat.
    • Like 2
  • Mihai check icon
    Ce să investească ăștia la noi, că e mult mai ieftin să producă la ei. Eventual să ne mai ia niște joburi. Ăștia de la UE tot timpul au fost împotriva americanilor și acum cu Trump au primit apă la moară. În loc să vadă cum stau lucrurile în economie, se pun să îi facă în ciudă lui Trump, uitând că peste un an nu va mai avea congresul iar peste 3 pleacă. Atunci ce facem? Hai să terminăm cu glumele proaste și să ne vedem interesul.
    • Like 1
  • Mihai D. check icon
    Probabil ca India vede lucrurile invers: Europa să investească la ei, din moment ce salariile lor sunt mici iar ei sunt mulți. Cu exceptia palierului militar, Europa poate lua in principal materii prime din India , căci produsele lor cu valoare adaugată nu cred că satisfac cerintele UE, iar IT-isti avem si noi (indienii sunt foarte buni la matematica si informatică, adica exact acolo unde nu trebuie bază materială ci doar mintea din capul lui Raj ).
    • Like 1
  • Dacă vin mari manageri gen combinatul de la Galați, mai bine să se rezume la construcții, Horeca și scutere GLOVO...
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult
sound-bars icon