Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Valul 4 (Delta) începe să arate la fel de rău ca valul 3 (Alpha) în România

Bonțida - campania de informare pe tema vaccinării

În imagine, detaliu din campania de informare pe tema vaccinării împotriva COVID-19, la Bonțida, Cluj-Napoca, 24 iulie a.c.. Foto: Inquam Photos / Raul Stef

Așa cum au declarat deja mai mulți specialiști, valul 4 (Delta) nu va fi atât despre numărul de cazuri noi cât despre numărul de internări și decese.

Motivul este simplu, în valul 4-Delta. Marea Britanie a avut un număr similar de cazuri ca în valul 3 (Alpha), dar de 200 de ori mai puțin decese. Indonezia pe de altă parte a avut în valul 4 (Delta) de 4 ori mai multe cazuri ca în valul 3 (Beta) și de 4 ori mai multe decese. Diferența dintre cele două țări? Marea Britanie are 65% din populație vaccinată, Indonezia doar 15%.

Prin urmare, cel mai fericit scenariu pentru România (surprins în simularea din imagine) este că vom avea în valul 4 (Delta) la fel de multe cazuri ca în valul 3 (Alpha), cu un vârf în jurul a 5.000 de cazuri noi în octombrie, dar de zeci de ori mai puține internări și decese.

Am încheiat a 3-a săptămână a valului 4 (Delta), unde ne încadrăm în raport cu aceste așteptări?

Pe scurt, prost, foarte prost. Pe lung în discuția care urmează...

Introducere

Știm deja că rata noastră de vaccinare este de 26% din populație (cu minimum o doză), mai apropiată de Indonezia decât de Marea Britanie. Întrebarea la care nu avem încă răspuns este câți români au trecut prin boală și cât de eficientă este imunitatea acestora împotriva tulpinii Delta. Estimările sunt că undeva intre 4 și 6 milioane de români au făcut boala fără să declare asta, deci încă aproximativ 25-30% din populație are imunitate dobândită natural prin infectare.

Toată strategia politică de sănătate publică a guvernului nostru în valul 4 (Delta) se bazează pe ipoteza hiper-optimistă că și la noi lucrurile vor evolua la fel de bine ca în Marea Britanie deși:

1. Suntem de 3 ori mai puțini vaccinați decât sunt în Marea Britanie

2. Testăm de zeci de ori mai puțin decât Marea Britanie

3. Suntem de 2 ori mai relaxați decât Marea Britanie

4. Avem mult mai multe persoane vulnerabile nevaccinate decât Marea Britanie

5. Marea Britanie nu a organizat festivaluri de zeci de mii de participanți pe perioade de mai multe zile la debutul valului 4.

Ceea ce facem noi a mai făcut în schimb India, o altă țară cu rată mică de vaccinare care a declarat pandemia învinsă și a dat drumul la festivaluri. Rezultatul? Un nou val de 4 ori mai mare ca valul precedent, valul Delta. Sună familiar?

Prin urmare România este într-o zonă de risc mai apropiată de India și Indonezia decât de Marea Britanie. Am intrat deja în valul Delta de COVID-19, însă spre deosebire de britanici, care s-au străduit să convingă pe toată lumea că vaccinul este colacul lor de salvare în următorul val, noi am negat venirea valului cu totul și am lăsat negaționiștii și antivacciniștii să convingă populația că nu au nevoie de colac de salvare sau că le face rău.

Unde suntem acum?

Valul Delta-4 a debutat acum 3 săptămâni și știm deja că are o creștere accelerată în care numărul mediu de cazuri se dublează la mia puțin de 2 săptămâni. Astfel de la 94 de cazuri pe zi în săptămâna 19-25 iulie, avem 225 de cazuri pe zi două săptămâni mai târziu (vezi caseta de sub grafic).

Dacă facem estimare mai precisă rezultă o curbă de prognoză ilustrată în grafic cu linia punctată (curba gri). În același grafic curba oficială a cazurilor noi (media mobilă la 7 zile) este în roșu și cu săgeți verzi sunt marcate punctele de deschidere a școlilor. Este pentru prima dată când [aparent] școlile se vor deschide în format fizic indiferent de situația epidemiologică și deci nu știm care va fi consecința acestui experiment social. Este încă multă confuzie și sunt declarații contradictorii pe acestă temă.

Așa cum se vede, prognoza pentru valul 2 a fost că școlile se vor deschide în jurul a 1.500 de cazuri pe zi însă în luna august s-a instalat un platou care a ținut valorile zilnice în jurul a 1.000 de cazuri pe zi. Acum acest scenariu este puțin probabil,, pentru că relaxarea este mult mai mare, dar nu este exclus și ar fi o evoluție fericită.

clic pe imagine pentru a mări dimensiunea

Ceea ce ne îngrijorează însă în valul 4-Delta nu sunt atât infectările (care pot afecta și pe cei vaccinați), ci spitalizările și decesele care provin mai ales din rândul celor nevaccinați. Aceste valuri urmează valul primar de infectări la 2-3 săptămâni. La noi cazurile noi sunt mai ales cazurile clinice (internările reprezintă peste 20% din cazurile diagnosticate în ultimele 14 zile). Aceste cazuri apar la o săptămână după valul de confirmări, pentru că, în absența testării preventive, suntem cu 1-2 săptămâni în urma valului real.

De aceea, am așteptat cu anxietate datele de duminică, când s-a încheiat a treia săptămână a valului 4 când putem începe să măsurăm și dinamica valului de internări și decese.

Din păcate anxietatea mi-a devenit angoasă, pentru că îmi confirmă că ne aflăm în scenariul pesimist al unui val 4 la fel de grav ca valul 3.

Discuție

Toți indicatorii secundari ai pandemiei par să aibă o rată de dublare în jurul a 2 săptămâni la fel ca rata de infectare.

Numărul mediu zilnic de internări în spital a crescut de la 272 la 496, cel al internărilor la ATI de la 36 la 69, iar cel al deceselor de la 2 la 4. 

clic pe imagine pentru a mări dimensiunea

Merită menționat aici că numărul de decese nu este un parametru la fel de fiabil ca al internărilor, pentru că nu știm câte dintre decesele înregistrate zilnic se și raportează zilnic (ex: azi pot fi înregistrate 8 decese din care să fie raportate doar 4 și restul peste câteva luni).

-----------------------

Știu că este un adevăr deranjant în această paradă a relaxării, dar datele din ultimele 3 săptămâni demonstrează că nu mai avem niciun motiv să credem că la noi va fi la fel de bine ca la britanici.

Cel mult mai putem spera acum că va fi la fel de rău ca în valul 3, dar nici în privința asta nu avem garanții. Cu alte cuvinte vom plăti un preț aspru pentru indolența față de campania de vaccinare, noi în vieți, iar politicienii în voturi.

Trag acest ultim semnal de alarmă în speranța că autoritățile vor începe să ia în serios tulpina Delta în ceasul al 13-lea. Încă este posibil să mai protejăm măcar întrarea în școală prin filtre măcar la fel de sigure ca cele necesare pentru intrarea la concerte și festivaluri. Încă mai e posibil să stăm de vorbă cu cei vulnerabili. Încă mai putem vaccina pe cei vaccinați parțial sau cu vaccinuri mai puțin eficiente.

Mă întristează foarte mult faptul că mulți dintre cei care refuză colacul de salvare numit vaccin sunt exact cei cu riscul cel mai mare să se înece în următorul val și nu vorbesc aici doar de vârstnici. Încă nu e prea târziu să te vaccinezi și să îți vaccinezii copiii pentru a dobândi o imunitate optimă înainte de deschiderea școlilor.

===========

În privința școlilor este important ca părinții să facă presiuni în continuare, pentru că siguranța copiilor să fie luată în serios de data asta. Orice argument legat de importanța prezenței fizice în școală e valid și nu face decât să întărească obligativitatea măsurilor de protecție, nu să justifice absența lor.

Din punctul meu de vedere, nu poți lăsa profesorilor libertatea să vină la școală nevaccinați și să refuzi testarea preventivă, dar să obligi părinții să își trimită copiii în clasă. Să nu uităm că elevii sunt singurii „profesioniști" care nu pot demisiona dacă familia se teme de boală, în vreme ce un profesor poate să își dea demisia și să facă altceva, dacă îi este frică de vaccin. Nu putem sili copiii să devină factori de risc pentru familia lor și apoi să ridicăm din umeri când boala îi lovește.

Avem deja prea mulți orfani după valurie 2 și 3, ca să ne mai prefacem că siguranța epidemică nu contează în clase sau la locul de muncă.

De asemenea, cred că este momentul ca din această săptămână să revenim la măsurile de protecție non-farmaceutică prin care am reușit să navigăm nevătămați și valurile precedente (mască, igienă, distanțare). La aceste măsuri putem adăuga și criteriul vaccinării, pentru a participa la anumite evenimente sociale, având în vedere că Delta este atât de infecțios încât poate face chiar și din cei vaccinați o sursă de infectare pentru câteva zile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult