Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Variola maimuței. Cinci reguli simple, care ar trebui repetate non-stop de Ministerul Sănătății

variola maimutei

Foto: Getty Images

Au început să vină datele cu noile cazuri de variola maimuței detectate peste weekend. 71 de cazuri noi în Marea Britanie. Alte 22 în Spania. Tot 22 de cazuri noi și în Portugalia, 14 în Olanda. Noi îmbolnăviri și în Irlanda, Belgia, Thailanda...

Este doar o chestiune de timp până cînd vor fi detectate primele cazuri și la noi. Dar cum ne pregătim până atunci? Cum profităm de această mică perioadă de grație?

O precizare importantă: variola maimuței (monkeypox) NU este variola umană (smallpox). Deși sunt produse de virusuri înrudite, iar manifestările pot fi similare, variola umană, o boală foarte gravă și extrem de ucigătoare, a fost eradicată acum mai bine de 40 de ani, prin vaccinare. Pe de altă parte, nici monkeypox-ul nu este chiar floare la ureche, iar mortalitatea poate urca chiar și la 10% dintre cei infectați.

Virusul variolei maimuței nu este un patogen necunoscut, dar cvasi-totalitatea îmbolnăvirilor au survenit, până acum, în anumite zone din Africa. Cazuri sporadice în restul lumii au mai fost detectate, dar toate au putut fi legate de o infectare anterioară pe continentul african, fără să se înregistreze o transmitere comunitară. Situația de acum este îngrijorătoare, pentru că epidemia pare să se extindă rapid, în doar câteva zile fiind detectate cazuri în Europa, SUA, Canada și Australia, la persoane fără un istoric de călătorie în Africa și fără o legătură directă între ele, fapt ce sugerează că transmiterea comunitară este deja semnificativă.

Până acum, calea de transmitere în majoritatea cazurilor pare să fie prin sex, cei mai mulți dintre pacienți fiind bărbați tineri homosexuali. Totuși, variola maimuței se poate răspândi și pe cale aeriană, ceea ce crește semnificativ riscul unei răspândiri explozive. Deocamdată nu s-au înregistrat cazuri mortale în afara Africii, dar în zonele endemice au fost, de la începutul anului și până acum, 69 de decese la un total de 1365 de cazuri (adică un CFR de 5%).

Epidemia pare să se fi declanșat în urma unor festivaluri din Spania și Belgia, Maspalomas Gay Pride și Darklands, apărând mai apoi focare secundare, precum sauna G.I. Joe din Montreal, Canada. Deși nu este propriu-zis o boală cu transmitere sexuală, infectarea se face - pentru moment, cel puțin - prin sex. Este adevărat că majoritatea cazurilor s-au înregistrat în comunitățile gay, dar, la fel ca în cazul SIDA, monkeypox-ul se va răspândi, mai devreme sau mai târziu, și în afara lor.

Cum cele mai multe îmbolnăviri de până acum au fost în Spania, Portugalia și Marea Britanie, țări în care trăiesc comunități masive de români, epidemia se va extinde, curând, și la noi. Mai ales că încep concediile, iar mulți se vor întoarce acasă.

Pentru limitarea oricărei epidemii este esențial ca noile cazuri să fie detectate rapid, bolnavii izolați, iar contacții identificați și urmăriți. În România, problema va fi complicată de homofobia unei bune părți a concetățenilor noștri, căci, dacă ți-e teamă de stigmatizare, vei întârzia să mergi la doctor ca să declari boala...

Din păcate, autoritățile române sunt aproape mute. Ați văzut vreun efort de comunicare din partea lor? Ați văzut vreo campanie de informare targetată, organizată de Ministerul Sănătății sau de DSP-uri? Eu nu.

Deci ce-i de făcut? Sunt cinci reguli simple, care ar trebui repetate non-stop de Ministerul Sănătății, pe toate canalele de comunicare disponibile:

- Nu face sex dacă ai bube!

- Nu face sex cu persoane care au bube!

- Ai grijă cu cine faci sex!

- Folosește prezervative! Repet, variola maimuței nu este propriu-zis o boală cu transmitere sexuală, iar folosirea prezervativelor probabil că NU te va proteja de ea. Totuși, prezervativele te feresc de multe altele...

- Mergi imediat la doctor, dacă îți apare o erupție ciudată pe piele!

Nu e chiar rocket science, nu?

Alexandru Toma Pătrașcu este autorul cărții Povestiri despre Epidemii și Vaccinuri, publicată la Editura Humanitas în 2020.


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Acu sa vezi pe ce culmi ajunge stigmatizarea comunitatii lgbtq.
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro