Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Veniturile din pensii in 2022 - noi obligații fiscale, facilități și tipuri de pensii

Fond de pensii

Foto: Getty Images

În tumultul de știri din ultima perioadă, au trecut neobservate mai multe noutăți din domeniul pensiilor cu impact inclusiv fiscal.

În prezent, sistemul de pensii este format din trei piloane: Pilonul I - sistemul public de pensii; Pilonul II -fondurile de pensii administrate privat și Pilonul III - pensiile facultative.

Dacă până în 2021, veniturile din pensii erau impozitate doar cu 10% pentru veniturile mai mari de 2.000 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2022 se datorează şi contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii care depășesc suma de 4.000 lei lunar. Mai mult, în Ordonanța de urgență nr. 130 din 2021, prin care este introdusă această obligație, este menționat expres că persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate au obligația să depună declarația unică, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

În ceea ce privește contribuțiile la fondul de pensii, se mențin facilitățile pentru contribuțiile la Pilonul III. Acestea se împart în două categorii: contribuția la un fond de pensii facultativ, suportat de angajator pentru angajații proprii, respectiv contribuția la un fond de pensii facultativ, suportat de angajat.

În primul caz, conform Codului Fiscal, contribuțiile la un fond de pensii facultative, suportate de angajator, pentru angajații proprii, sunt neimpozabile, în înțelesul impozitului pe venituri din salarii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană. Sumele care depășesc acest plafon, sunt impuse prin cumularea cu veniturile de natură salarială ale lunii în care sunt plătite. Însă, se specifică ca sunt considerate neimpozabile doar contribuțiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, și cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European. Astfel, trebuie verificat dacă fondul de pensii facultative se încadrează în categoriile menționate mai sus pentru a aplica tratamentul fiscal preferențial.

În al doilea caz, contribuțiile la fondurile de pensii facultative menționate mai sus, suportate de angajați sunt deductibile la calculul impozitului pe venituri din salarii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Deducerea contribuțiilor reținute pentru fondurile de pensii facultative se realizează numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la solicitarea angajatorului. Pe parcursul anului angajatorul cumulează sumele în euro și verifică încadrarea în plafonul deductibil prevăzut mai sus.

În cazul sumelor plătite direct de către angajat, care are calitatea de participant la un fond de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, contribuțiile la fondurile de pensii facultative plătite se deduc din veniturile lunii în care s-a efectuat plata contribuției, în limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de către fondul de pensii facultative si a documentelor privind calificarea acestui fond, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la solicitarea angajatului.

Rămâne întrebarea dacă vor beneficia de același tratament preferențial şi contribuțiile la noile tipuri de pensii apărute: pensia ocupațională şi produsul paneuropean de pensii personale. 

În ceea ce privește pensia ocupațională, Legea nr. 1/2020, deşi publicată încă din ianuarie 2020, abia în 2022 a fost autorizat primul administrator de fonduri pentru pensii ocupaționale. Conform acestei legi, schema de pensii ocupaționale este definită ca un sistem de termene, condiții și reguli prin care un angajator participă la asigurarea unor beneficii angajaților săi în timpul activității lor, sub forma unei contribuții la un fond în vederea obținerii de către aceștia a unei pensii ocupaționale.

Lista categoriilor de persoane care pot fi participanți la un fond de pensii ocupaționale este, însă, extinsă: angajatul, funcționarul public sau persoana autorizată să desfășoare o activitate independentă, potrivit legii, persoana care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care este numită în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, membrul unei societăți cooperative potrivit dispozițiilor Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, precum şi orice altă persoană care realizează venituri asimilate salariilor, venituri din activități profesionale sau agricole, care aderă la un fond și care contribuie sau/și în numele căreia s-au plătit contribuții la un fond și are un drept viitor la o pensie ocupațională; persoana pentru care se plătesc, în baza unor contracte de mandat sau contracte de management, contribuții la un fond şi din care rezultă un drept viitor la o pensie ocupațională; persoana care acționează ca propriul său angajator, exercită o activitate independentă sau orice asocieri între acestea și a semnat un contract de administrare încheiat cu un administrator.

Rămâne de văzut dacă, în urma unei analize costuri-beneficii, angajatorii vor apela la aceste scheme de pensii şi care va fi tratamentul lor fiscal.

Alt tip de pensie care a apărut, de această dată, la nivel unional, este produsul pan-european de pensii personale. Regulamentul privind produsul pan-european de pensii personale care a fost adoptat în 2019, este aplicabil începând cu 22 martie 2022. Prin acest regulament se dorește crearea unui sistem voluntar și disponibil în întreaga Uniune, prin intermediul căruia cetățenii vor putea să economisească pentru pensie și care va veni în completarea sistemelor de pensii publice, ocupaționale și pensiilor private acordate la nivel național. Prin aplicarea la nivel UE, se urmărește facilitarea și mai mult a cetățenilor UE de a-și exercita dreptul lor de a trăi și munci în toate ţările membre.

Seria noutăților în domeniul pensiilor este așteptată să continue având în vedere intrarea în vigoare în 2023 a Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii și obiectivele menționate în Planul Naţional de Redresare şi Reziliență cu privire la schimbarea modului de calcul, vârstei de pensionare, creșterea ratei de contribuție la Pilon II, diversificarea investițiilor şi creșterea digitalizării.

Pensiile rămân un subiect de interes odată cu îmbătrânirea populației şi scăderea natalității, nu doar în România, ci la nivelul întregii Uniuni Europene. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult