În următorii 25 de ani, 7 din 10 locuitori ai planetei vor trăi în zone urbane, comparativ cu 5,6 în prezent. Ce înseamnă asta concret și ce se află în spatele acestor cifre? Vor apărea cu siguranță multe orașe noi, dar în egală măsură, cele care există deja vor trebui adaptate pentru a răspunde nevoilor prezentului și provocărilor viitorului, fără a-și uita însă trecutul. Principiile după care se construiește lumea de mâine sunt însă cele pe care le enunțăm și le promovăm încă de astăzi.
Reprezentanții unora dintre cele mai importante birouri de arhitectură din lume - Foster+Partners, MVRDV, UNStudio și Zaha Hadid Architects, care au participat la concursul de proiecte organizat de grupul Iulius cu scopul de a identifica o soluție arhitecturală pentru zona centrală a Iașului, care să țină cont de monumente, să pună în valoare descoperirile arheologice și să asigure unitatea și continuitatea stilistică a zonei, au răspuns provocării de a-și imagina cum vor arăta orașele viitorului, în cadrul unei conferințe de specialitate, organizate de Share Architects, la Iași, în contextul competiției.
Împletirea noului în țesătura vechiului
Orașul în care locuim crește în noi și se transformă cu fiecare dintre noi. Este un spațiu care se dezvoltă subiectiv atât pe plan personal, cu fiecare amintire pe care ne-o creează, cât și colectiv, atunci când înțelegem și participăm la istoria și viața lui. Este însă și spațiul pe care îl influențăm prin amprenta pe care o lăsăm în funcție de stilul nostru de viață, de problemele și diferențele sociale, de factorii economici. Și tot acest ecosistem răspunde cu efect de bumerang și își pune și el amprenta asupra ta și a calității vieții pe care o ai.
Tocmai de aceea, orașul ar trebui să reprezinte o preocupare pentru fiecare dintre noi, iar schimbările mari să se facă prin implicarea și consultarea comunității.
Una dintre cele mai sensibile probleme în cazul orașelor vechi, așa cum sunt multe orașe ale României - Iași, Timișoara, Oradea, e armonizarea elementelor de istorie și cultură cu acele construcții sau reconstrucții menite să răspundă nevoilor prezentului și să le anticipeze pe cele din viitor.
„Toate orașele au această problemă. Există o țesătură uriașă construită care trebuie adaptată sau reconstruită. Construcția, ca și demolarea unei clădiri, are un impact mare (asupra mediului -n.r). Lucrăm cât de mult putem cu clădirile vechi și sunt exemple grozave de reutilizare a clădirilor vechi, iar asta ar ajuta, de asemenea, la readucerea la viață a orașelor. Este și cazul Iașului. Are multă țesătură veche din epoca comunistă, dar există exemple despre cum puteți recondiționa și utiliza clădirile. Nu cred că demolarea este soluția”, spune Daniel Zielinski, Senior partner Foster+Partners.
De aceeași părere este și Stella Nikolakaki, Senior Architect UNStudio, biroul care a câștigat competiția de la Iași. „Se pare că o parte tot mai mare din munca noastră va fi de modernizare și reutilizare. Țesătura construită trebuie să fie îmbunătățită în ceea ce privește performanța, în ceea ce privește furnizarea de calitate spațială, în termeni care să răspundă nevoilor viitoare. Și nu putem pur și simplu să demolăm tot ceea ce nu funcționează”.
Crearea de comunități și încurajarea socializării
Ceea ce au pierdut oamenii prin migrarea de la sat la oraș este spiritul de comunitate și socializarea. Ne surprindem poate atunci când, cu ochii în telefon, nu salutăm persoana care urcă în lift cu noi. Sau suntem surprinși dacă, din întâmplare, auzim că cineva de la noi din bloc a decedat, pentru că nici nu știam de existența sa. Arhitectura viitorului ar trebui să micșoreze aceste distanțe și să creeze premisele unei socializări mai eficiente. Sau, așa cum spune Françoise Pamfil, critic de arhitectură și conferențiar doctor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" din București, să ne îndeplinească visul de a ne cunoaște vecinul.
„Pentru mine, orașul este doar o colecție mai densă de oameni. Există această concurență între sat și oraș, ca și cum am fi extrem de diferiți. Satul este deschis, verde, totul este bine și frumos, iar orașul este gri. Nu înțelegem această diferență. Orașul este mai dens, dar ar trebui să fie și verde. Ar trebui să fie deschis, ar trebui să fie mai poros. Ar trebui să fie, de asemenea, mai social. Dacă locuiești într-un sat și nu-ți cunoști vecinul e ceva în neregulă. De ce nu se aplică același lucru și în oraș?”, se întreabă Gideon Maasland, director MVRDV.
„În oraș, se întâmplă o mulțime de lucruri în același timp. Ai pe cineva care ia autobuzul, altcineva merge la o conferință, cineva își ia copiii, cineva merge la magazin, cineva stă doar în apartamentul său. Toate aceste lucruri se întâmplă în același timp și asta diferențiază orașul de sat, care este ceva mai static. În oraș, totul este foarte stratificat. Răspunsul pe care trebuie să-l dăm este îmbunătățirea conectivității dintre aceste straturi care ne unesc”, spune Maximilian Zielinski, Senior Partner la Foster+Partners.
„Dacă orașul este o platformă pentru a ne îndeplini activitățile, asta oferă un gradient de varietate. Orașul nu este doar un lucru, este o formă abstractă de organizare a funcționării. Un oraș care funcționează bine este un loc în care oamenii știu să interacționeze și să stabilească roluri care funcționează pentru toată lumea. Cred că este important cât de bine știm să comunicăm unul cu altul”, spune Bogdan Zaha, asociat Zaha Hadid Architects.
Infrastructura – coloana vertebrală a unui oraș sigur și sănătos
Configurarea unei infrastructuri capabile să susțină viața și dezvoltarea unui așezări urbane sau regândirea celei existente reprezintă un element esențial pentru orașele viitorului.
„Pentru a avea un oraș sănătos și sigur pentru viitor, avem nevoie și de infrastructură, coloana vertebrală a oricărui oraș bun. Așa cum noi avem propria infrastructură, oasele și venele noastre, la fel și orașul are nevoie de infrastructură pentru a construi în el. E ceea ce nu vedem de obicei pentru că se află în subteran, sistemul de canalizare, electricitatea. Nimeni nu vrea să audă despre asta, dar asta face orașul să funcționeze.
Și transportul este unul dintre aceste subiecte. Trebuie să ne asigurăm că oamenii se întorc în orașe și nu le este frică să locuiască într-un mediu dens. Există o tendință de a reveni în suburbie, pentru că fiecare are spațiul lui mai mare, dar cred că trebuie să-i încurajăm pe oameni cu spații verzi și parcuri, cu spațiul care înconjoară și încapsulează clădirile în sine, astfel încât să revină în oraș și să creeze acest mediu viu, pentru că despre asta este vorba în oraș”, spune Daniel Zielinski.
„Secolul al XX-lea este plin de exemple de abordări urbane foarte ambițioase din orașele americane, care nu sunt locuibile fără mașină. Ceea ce pentru noi este o lecție să nu facem. Mai ales după pandemie, când oamenii își doresc foarte mult să aibă posibilitatea de a lucra acasă și le place cu adevărat ideea de a avea nevoie de doar 10-15 minute pentru a-și satisface orice posibilă nevoie. Toate aceste lucruri evoluează lent și cu siguranță trebuie să ne uităm la trecut și la felul în care abordăm aceste probleme, pentru a vedea ce a funcționat și ce nu, și să planificăm viitorul cu o înțelegere bună și solidă”, crede Stella Nikolakaki.
În acest context, Maurizio Meossi, director asociat la Zaha Hadid Architects, a subliniat că mare parte din noile proiecte de dezvoltare a orașelor contemporane trebuie să se focuseze pe maniera în care infrastructura care nu mai este necesară poate fi transformată sau reutilizată. Iar pentru asta este necesar să reflectăm la lucrurile pe care le-am considerat bune, cum sunt, de exemplu, mașinile, și pe care am crezut că le facem bine, și să le evităm de acum înainte.
Orașe verzi
Firul roșu al discuțiilor generate de răspunsurile la întrebarea „Cum arată orașele viitorului?” a fost sublinierea, de către toți participanții, a necesității construirii unor orașe verzi.
„Nu este vorba despre cum credem că va arăta un oraș, ci despre cum va trebui să arate un oraș. Va trebui să fie mai verde. Simplu ca bună ziua. Iar aceasta nu este doar responsabilitatea arhitecților. Dar noi ca designeri trebuie să fim conștienți de această linie și să încercăm să o urmăm și să o îmbrățișăm cât mai mult posibil și cu un pas mai mult decât este posibil”, a subliniat Maurizio Meossi.
Orașe sustenabile
Ideea unor orașe sustenabile nu este nouă, iar arhitecții o implementează deja pentru că sustenabilitatea este piatra de temelie a orașelor viitorului. Toate cele patru proiecte prezentate la concurs au pus mare accent pe această componentă.
Arhitectul Alin Hoblea, președintele Ordinului Arhitecților, filiala Iași, a remarcat atenția tuturor celor patru birouri de arhitectură pentru sustenabilitate, respectul pentru spiritul locului și pentru valorile Iașului, dar și orientarea către viitor a soluțiilor prezentate.
„UNstudio a arătat încă o dată că are o abordare originală a fiecărui proiect pe care îl concep, că se feresc de formalism și repetiție, că și-au dorit ca acest proiect să facă parte din portofoliul lor pe viitor. Faptul că soluția propusă a fost declarată câștigătoare a fost rezultatul abordării complexe a proiectului, a viziunii de ansamblu, a sustenabilității întregului proiect. Un proiect care a integrat atât de bine spațiul public cu cel privat, cornișa superioară a Iașului cu strada Sfântul Andrei, partea cea mai delicată de fapt a întregului proiect.
Am văzut, atât arhitecții, cât și cetățenii urbei, că Iașul poate deveni un punct important pe harta arhitecturii și că putem spera la dezvoltarea orașului într-un mod sustenabil, păstrând identitatea culturală unică, dar adăugând valoarea prezentului. De asemenea, a fost foarte îmbucurător să vedem viziunea unor mari birouri de arhitectură pe un amplasament pe care mulți dintre noi îl cunoaștem, avem probabil propriile opinii despre cum ar putea fi dezvoltat, dar mai ales să vedem că în două din cele patru birouri există arhitecți români apreciați, pe a căror viziune se construiește renumele acestor birouri”, a spus Hoblea.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.