Sari la continut

De șapte ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Vine recesiunea și în zona euro? Efectele creșterii inflației pe termen scurt, mediu și lung

recesiune - Getty

Foto: Getty Images

Inflația din SUA a atins maximul ultimilor 40 de ani în mai, când prețurile de consum au crescut cu 8,6%. Această țară nu este singura care a resimțit creșterea costurilor: majoritatea statelor europene, precum și Israel și Coreea de Sud, au înregistrat creșteri puternice ale inflației de la începutul pandemiei.

În prezent, atenția investitorilor europeni este concentrată asupra Băncii Centrale Europene (BCE), care urmează să aibă o întâlnire critică luna viitoare.

Banca Centrală din Zona Euro a anunțat că va majora ratele dobânzilor pentru prima dată în ultimii 11 ani, dar investitorii sunt mai interesați dacă instituția va urma o continuare a înăspririi politicii monetare pe termen mediu.

BCE a anunțat că va exista o altă creștere în septembrie, dar incertitudinea se bazează în prezent asupra perioadei ulterioare, având în vedere că perspectivele economice ale blocului tind să devină tot mai sumbre.

Creșterea ratelor dobânzilor ar putea încetini și mai mult creșterea economică.

În acest context, membrul BCE și guvernatorul Băncii Centrale a Austriei, Robert Holzmann, a declarat că va fi necesară o evaluare a direcției în care se îndreaptă dezvoltarea economică și unde se află inflația și, după aceea, să se decidă dacă există suficient spațiu pentru a crește cu 25 sau 50 de puncte bază până la ce nivel este considerat rezonabil.

În acest moment, Banca Centrală are o misiune foarte dificilă, trebuind să gestioneze niveluri record ale inflației și o deteriorare a perspectivelor economice.

BCE a prognozat în iunie o rată de creștere economică de 2,8% pentru Zona Euro în acest an, dar există îngrijorări tot mai mari că acest lucru nu se va materializa.

Prognozele BCE indică o încetinire a creșterii prețurilor de consum în următorul an, inflația totală fiind prognozată să încetinească de la 6,8% la 3,5% în 2023.

Cu toate acestea, estimările sunt legate de multă incertitudine, în vreme ce războiul din Ucraina continuă, accelerarea crizei energetice și penuria aprovizionării cu alimente cresc costul vieții.

Banca Centrală a organizat o întâlnire de urgență la începutul acestei luni pentru a aborda situația creșterii costurilor de împrumut pentru așa-numitele „națiuni europene periferice”.

BCE a spus că va dezvolta un nou instrument pentru a aborda aceste riscuri. Totuși, piețele au rămas cu întrebări privind momentul în care va fi implementat instrumentul și cât de departe va ajunge.

Investitorii sunt îngrijorați de lipsa unui plan credibil de abordare a așa-numitei „fragmentări”, adică majorări nejustificate ale costurilor de îndatorare ale țărilor mai slab dezvoltate din Zona Euro, în comparație cu țările mai puternice din punct de vedere economic. 

Conform unor comentarii oferite CNBC de către Mario Centeno, membru al băncii centrale, instituția vizează implementarea unui instrument de backstop. Acesta este special conceput pentru combaterea fragmentării și este necesar pentru a asigura transmiterea ordonată a politicii monetare în țările din Zona Euro.

Până acum, președintele BCE, Christine Lagarde, a fost vagă cu privire la modul în care va fi utilizat instrumentul și când va fi gata, precum și la ce condiții ar putea fi impuse țărilor care beneficiază de achiziții de obligațiuni în cadrul programului.

Între timp, datele din diferite state europene prezintă o imagine difuză.

Inflația din Spania a avansat până la valori de două cifre în iunie, ceea ce a reprezentat o nouă surpriză pozitivă a presiunilor asupra prețurilor din Zona Euro.

Rata anuală armonizată a inflaţiei a crescut la 10% în iunie de la 8,5% în mai. 

Varianta normală a inflației a fost de 10,2%, cu mai mult de un punct procentual peste nivelul median prognozat de 9%, indicat de un sondaj al Reuters.

Astfel, inflația din statul iberic a atins cel mai ridicat nivel din 1985. 

Pe de altă parte, o veste optimistă a venit din Germania, unde inflația headline a scăzut în iunie pentru prima dată din ianuarie.

Potrivit datelor preliminare publicate miercuri de biroul german de statistică Destatis, prețurile de consum au crescut cu 7,6% de la un an la altul, sub prognoza de 8% a sondajului Wall Street Journal. 

La nivel unitar, inflația din Zona Euro a accelerat la un maxim istoric. Decalajul dintre cea mai mare și cea mai scăzută rată a inflației dintre cei 19 membri ai uniunii valutare a crescut, de asemenea, la un maxim istoric.

Scala variază de la Malta, unde prețurile de consum au crescut cu 5,6% luna trecută, până la Estonia, unde inflația a atins 20,1%.

Aceasta este o diferență de peste 14 puncte procentuale, cea mai mare valoare de la lansarea monedei unice europene din 1999.

Interesul în această săptămână se va orienta către raportul privind inflația din Zona Euro, care este programat să fie publicat vineri. 

În acest context, părerile sunt împărțite privind direcția de evoluție a economiei, subliniind cât de complexă și dificil de anticipat este situația.

Morgan Stanley a avertizat cu privire la riscul ca decizia Rusiei de a reduce livrările de gaz către Europa să împingă economia regiunii în recesiune în acest an.

Economiștii băncii au spus că se așteaptă ca economia Zonei Euro să se contracte timp de două trimestre, înainte de a relua creșterea în al doilea trimestru al anului viitor.

Revizuirea prognozei a fost o urmare a riscului de reducere a fluxurilor de gaze din Rusia în Europa precum și de semnele că moralul consumatorilor și al afacerilor este grav afectat din cauza inflației ridicate.

Acest mediu agitat nu ajută performanțele piețelor de capital, incertitudinea și nesiguranța fiind doi dintre „cei mai mari dușmani” ai investitorilor.

În timp ce, de obicei, este nevoie de cel puțin 12 luni pentru ca o modificare a ratei dobânzii să aibă un impact economic larg răspândit, răspunsul pieței de valori la o schimbare este adesea mult mai rapid.

Piețele vor încerca de cele mai multe ori să includă în preț așteptările viitoare cu privire la majorări ale ratelor și să anticipeze acțiunile FOMC înainte de a fi oficializate.

Acțiunile din piețele emergente (EM) sunt în drum către marcarea celei mai slabe performanțe din primele 6 luni ale anului din ultimii 24 de ani, investitorii temându-se de inflația ridicată și de potențialele efecte negative ale înăspririi condițiilor monetare asupra economiei globale.

Indicele MSCI EM pierde aproximativ 16% la momentul redactării, marcând a doua cea mai amplă depreciere din 1993.

Etalonul de referință a scăzut cu peste 20% în primele șase luni ale anului 1998, când criza financiară asiatică a afectat piețele.

Câteva luni mai târziu, Rusia a intrat în incapacitate de plată în privința datoriei locale.

Din nou, scenariul actual este pus sub presiune de o mulțime de factori de risc: există temeri că majorările agresive ale ratei dobânzii de către Rezerva Federală pentru a reduce inflația din SUA ar putea duce cea mai mare economie a lumii în recesiune, creând panică și în țările emergente.

Rusia a intrat recent în incapacitate de plată a datoriei sale suverane în valută străină pentru prima dată de la Revoluția Bolșevică (1918), iar China încă încearcă să renunțe la restricțiile pandemice. 

Piețele emergente s-ar putea confrunta în continuare cu un mediu dificil, de cele mai multe ori, indicii din aceste economii urmărind evoluția pieței ample și în special a exemplului trasat de SUA.

În acest context, a doua jumătatea a anului ar putea să aducă o abordare similară, motiv pentru care o atitudine mai prudentă ar putea fi utilă.

Temerile legate de schimbarea hawkish a abordării Rezervei Federale s-au alăturat incertitudinii geopolitice pentru a împinge S&P 500 într-o corecție în acest an, dar datele istorice sugerează că o politică monetară mai strictă a fost adesea însoțită de câștiguri solide ale pieței de capital.

Mulți investitori se tem că anul acesta ar putea fi un scenariu mai diferit decât în majoritatea cazurilor, deoarece piețele se confruntă cu o inflație în creștere. 

Pe termen scurt, majorările de dobândă au avut tendința de a afecta cotațiile de pe piețele bursiere. O analiză efectuată de Evercore ISI a patru cicluri înăsprire a condițiilor monetare a constatat că S&P 500 a scăzut în medie cu 4% în prima lună de după începerea ciclului.

Totuși, indicele înregistra o apreciere în medie de 3% la șase luni de la prima majorare a dobânzii și de 5% la 12 luni de la prima ajustare. 

Această ipoteză este consolidată și de alte analize.

S&P 500 a revenit în medie cu 7,7% în primul an în care Fed a majorat ratele, potrivit unui studiu Deutsche Bank asupra a 13 cicluri de majorare a dobânzii începând din 1955.

O analiză a celor 12 cicluri de majorare a ratelor de către Truist Advisory Services a constatat că S&P 500 a înregistrat un randament total la o rată medie anualizată de 9,4% pe durata acestor cicluri, înregistrând evoluții pozitive în 11 dintre acele perioade.

Creșterea prețurilor reprezintă o adevărată povară socială, iar, de multe ori, instituțiile guvernamentale sunt puse sub presiune să ia anumite măsuri.

În SUA, autoritățile statale încearcă să ofere diferite tipuri de ajutoare.

De exemplu, în California ar putea fi oferite noi cecuri guvernamentale. Această măsură ar face parte dintr-un pachet de reducere a inflației în valoare de 17 milioane de dolari. Se estimează că 23 de milioane de locuitori din California vor fi eligibili, iar valoarea totală a unui cec poate ajunge la 1.050 de dolari. 

În Franța, decidenții politici elaborează un proiect de lege care va contribui la creșterea puterii de cumpărare a gospodăriilor prin creșterea unor forme de asistență guvernamentală cu 4%. Costul se va ridica la 8 miliarde de euro între iulie și aprilie anul viitor.

Deși, la prima vedere astfel de măsuri sunt primite cu brațele deschise de către populație, nu fac altceva decât să accentueze presiunile inflaționiste.

O asemenea decizie poate să funcționeze în detrimentul deciziilor luate de Banca Centrală și îi pot îngreuna misiunea. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult