Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Virgil Ianțu: Încerc să îi explic fiicei mele că există familii care trăiesc un an din banii pe care eu ar trebui să îi dau pe o pereche de teniși

Cunoscutul om de televiziune Virgil Ianțu a vorbit la podcastul „La bani mărunți” despre sfaturile de educație financiară pe care i le dă fiicei sale adolescente, despre cum a învățat să se bucure de lucruri simple, precum întâlnirea cu un prieten apropiat și cum a cheltuit primii săi bani, pe vremea când lucra la orchestra Operei din Timișoara. Podcastul „La bani mărunți” este realizat în parteneriat cu BCR și amplificat de Republica.ro. Puteți găsi toate episoadele aici.

Animatorul de televiziune devenit cunoscut prin emisiunea-concurs de cultură generală „Vrei sa fii miliardar?” (n.r. astăzi „Vrei sa fii milionar?”) spune că, în domeniul educației financiare, unul dintre puținele sfaturi primite de la părinții săi a fost să nu rămână niciodată dator.

„Nici eu nu am avut parte de educație financiară, în afară de faptul că ai mei mi-au spus: niciodată să nu rămâi dator cuiva. Asta a fost sănătos pentru mine, poate de asta nu am ajuns antreprenor, că nu mi-am făcut credit niciodată”, a afirmat Virgil Ianțu. Ideea că ar putea datora sume mari unei bănci l-ar speria, însă admite că în afaceri e nevoie de asumarea unor riscuri.

„Cunosc oameni, antreprenori, am prieteni, mă gândesc cum or trăi ei noaptea cu gândul că au de dat nu știu câte milioane de euro unei bănci. Am fost învățat de mic să trăiesc safe din punct de vedere financiar: nu te lungi mai mult decât îți e plapuma, cum se spune. Pe de o parte, cred că e sănătos, dar pe de altă parte cred că ești îngrădit și nu poți depăși un anumit nivel”, vede Virgil Ianțu.

Îndemn pentru tineri: „învață, fii bun, fii creativ și gândește un business care să creeze locuri de muncă și să îți aducă venituri mari”

În ce îi privește pe tinerii din zilele noastre, prezentatorul crede că au nevoie de stimularea creativității, ceea ce nu se întâmpla pe vremea când el era elev. Modul în care se făcea atunci educația financiară se rezuma la „fă școală, termină școala, angajează-te pe un post bun, că de acolo ieși la pensie, nu ai nicio apăsare”, își amintește el. „Asta e foarte nesănătos, ( ...) modul ăsta de gândire nu stimulează creativitatea, atunci nu puteam. Dar să presupunem că suntem azi. De ce nu sunt învățați tinerii - deși unii, izolat, fac asta - învață, fii bun, fii creativ și gândește un business care să creeze locuri de muncă și să îți aducă venituri mari”.

Prezentatorul a fost întrebat de Nicoleta Deliu, la podcastul „La bani mărunți”, și despre cele mai trăznite fapte din domeniul financiar. Omul de televiziune a dat un exemplu legat de fiica sa, care la un moment dat i-a cerut să îi cumpere o pereche de teniși foarte scumpi.

„Cele mai trăznite fapte cred că le-ar face fata mea. Un exemplu pe care îl dau, apropo de educația financiară pe care o stăpânesc în mică măsură, dar pe care aș vrea să o transmit fetei mele: încerc să îi explic că există familii care trăiesc un an din banii pe care eu ar trebui să îi dau pe o pereche de teniși. Nu știu de ce e nebunia asta cu tenișii scumpi, m-a terminat treaba asta. Eu înțeleg că există o luptă, o concurență la școală, dar încerc, cât de des pot, să îi dau exemplul ăsta și alte exemple, ca principiu, să înțeleagă că poate să își ia tenișii ăștia în momentul în care muncește. Dar sunt convins că, din prima slujbă, ea nu o să dea atâția banii pe așa ceva. Sau dacă o să dea, o să simtă. Din fericire, am un copil care înțelege”, a povestit Virgil Ianțu pentru podcastul BCR de inteligență financiară „La bani mărunți”.

„Ai mei adorau să ne facă bucurii, dar nu ni le făceau degeaba”

În copilărie, „nu primeam nimic degeaba”, „nimic nu se întâmpla gratuit”, își amintește el, totul era o recompensă la o țintă pe care o avea de îndeplinit, precum admiterea la examenul de treapta întâi, sau culesul nucilor toamna, cu părinții, munca în grădină. „Ai mei adorau să ne facă bucurii - eu mai am un frate -, dar nu ni le făceau degeaba”, continuă Ianțu, care încearcă să procedeze la fel cu fiica sa.

„Este foarte important să conștientizezi ce reprezinți, cine ești și ce ai. Și asta încerc să îi transmit fetei mele (...). Zilele trecute îmi spunea de nu știu ce prieten, care are o casă în Beverly Hills. Zic, da, dar tu știi unde stai? Tu realizezi locul în care stai? Că în primul rând stai într-o casă, nu stai la bloc, zona în care stai - tu realizezi ce înseamnă asta? Reperele trebuie amintite din când în când, trebuie resetat omul”, a punctat Virgil Ianțu.

„E important să te bucuri de ce ai”, este convingerea lui Ianțu, care a realizat asta pe vremea studenției, când cineva l-a întrebat dacă i-ar plăcea să aibă o sumă mare de bani. „O, ar fi super tare, am zis. Zice: să știi că nu e așa, pentru că ți se schimbă cheltuielile, ți se schimbă reperele. Și asta e adevărul. Un om care are acces la sume mari nu cred că poate rămâne la același statut, la nivel de trai, ca înainte de a avea acces la aceste sume. E foarte dificil, totul e să ai măsură. Cum e și în artă: talentul înseamnă măsură, să te bucuri de ce ai. Eu mă bucuram și când nu aveam nimic. E foarte important să te agăți de lucrurile pozitive din jurul tău, s-ar putea ca acele lucruri aparent mici să fie extrem de importante, cum ar fi de exemplu sănătatea, cum ar fi să ai un prieten la care să te poți duce oricând și să îi poți vorbi, să poți să râzi cu el sau să poți plânge cu el”.

Întrebat despre primii bani câștigați, Virgil Ianțu a povestit la podcastul „La bani mărunți” că i-a obținut când lucra în Tiimișoara, la orchestra Operei, iar din ei le-a cumpărat părinților câte un cadou.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

articol audio
play icon mic icon Irina Rimes

„Mă întreba lumea: auzi, dar nu mai schimbi și tu mașina? Ai o prestanță....Un Mercedes, o ceva? Eu ziceam: o să vină la un moment dat, încă nu e momentul”. Foto: Facebook Irina Rimes

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Andreea Raicu

Andreea Raicu își descrie propria copilărie drept una fără griji - „aveam de toate”. Mama sa, însoțitor de bord, îi aducea, înainte de 1990, lucruri la care alți oameni nu aveau acces.

Citește mai mult
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult