Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Virgil Ianțu: Încerc să îi explic fiicei mele că există familii care trăiesc un an din banii pe care eu ar trebui să îi dau pe o pereche de teniși

Cunoscutul om de televiziune Virgil Ianțu a vorbit la podcastul „La bani mărunți” despre sfaturile de educație financiară pe care i le dă fiicei sale adolescente, despre cum a învățat să se bucure de lucruri simple, precum întâlnirea cu un prieten apropiat și cum a cheltuit primii săi bani, pe vremea când lucra la orchestra Operei din Timișoara. Podcastul „La bani mărunți” este realizat în parteneriat cu BCR și amplificat de Republica.ro. Puteți găsi toate episoadele aici.

Animatorul de televiziune devenit cunoscut prin emisiunea-concurs de cultură generală „Vrei sa fii miliardar?” (n.r. astăzi „Vrei sa fii milionar?”) spune că, în domeniul educației financiare, unul dintre puținele sfaturi primite de la părinții săi a fost să nu rămână niciodată dator.

„Nici eu nu am avut parte de educație financiară, în afară de faptul că ai mei mi-au spus: niciodată să nu rămâi dator cuiva. Asta a fost sănătos pentru mine, poate de asta nu am ajuns antreprenor, că nu mi-am făcut credit niciodată”, a afirmat Virgil Ianțu. Ideea că ar putea datora sume mari unei bănci l-ar speria, însă admite că în afaceri e nevoie de asumarea unor riscuri.

„Cunosc oameni, antreprenori, am prieteni, mă gândesc cum or trăi ei noaptea cu gândul că au de dat nu știu câte milioane de euro unei bănci. Am fost învățat de mic să trăiesc safe din punct de vedere financiar: nu te lungi mai mult decât îți e plapuma, cum se spune. Pe de o parte, cred că e sănătos, dar pe de altă parte cred că ești îngrădit și nu poți depăși un anumit nivel”, vede Virgil Ianțu.

Îndemn pentru tineri: „învață, fii bun, fii creativ și gândește un business care să creeze locuri de muncă și să îți aducă venituri mari”

În ce îi privește pe tinerii din zilele noastre, prezentatorul crede că au nevoie de stimularea creativității, ceea ce nu se întâmpla pe vremea când el era elev. Modul în care se făcea atunci educația financiară se rezuma la „fă școală, termină școala, angajează-te pe un post bun, că de acolo ieși la pensie, nu ai nicio apăsare”, își amintește el. „Asta e foarte nesănătos, ( ...) modul ăsta de gândire nu stimulează creativitatea, atunci nu puteam. Dar să presupunem că suntem azi. De ce nu sunt învățați tinerii - deși unii, izolat, fac asta - învață, fii bun, fii creativ și gândește un business care să creeze locuri de muncă și să îți aducă venituri mari”.

Prezentatorul a fost întrebat de Nicoleta Deliu, la podcastul „La bani mărunți”, și despre cele mai trăznite fapte din domeniul financiar. Omul de televiziune a dat un exemplu legat de fiica sa, care la un moment dat i-a cerut să îi cumpere o pereche de teniși foarte scumpi.

„Cele mai trăznite fapte cred că le-ar face fata mea. Un exemplu pe care îl dau, apropo de educația financiară pe care o stăpânesc în mică măsură, dar pe care aș vrea să o transmit fetei mele: încerc să îi explic că există familii care trăiesc un an din banii pe care eu ar trebui să îi dau pe o pereche de teniși. Nu știu de ce e nebunia asta cu tenișii scumpi, m-a terminat treaba asta. Eu înțeleg că există o luptă, o concurență la școală, dar încerc, cât de des pot, să îi dau exemplul ăsta și alte exemple, ca principiu, să înțeleagă că poate să își ia tenișii ăștia în momentul în care muncește. Dar sunt convins că, din prima slujbă, ea nu o să dea atâția banii pe așa ceva. Sau dacă o să dea, o să simtă. Din fericire, am un copil care înțelege”, a povestit Virgil Ianțu pentru podcastul BCR de inteligență financiară „La bani mărunți”.

„Ai mei adorau să ne facă bucurii, dar nu ni le făceau degeaba”

În copilărie, „nu primeam nimic degeaba”, „nimic nu se întâmpla gratuit”, își amintește el, totul era o recompensă la o țintă pe care o avea de îndeplinit, precum admiterea la examenul de treapta întâi, sau culesul nucilor toamna, cu părinții, munca în grădină. „Ai mei adorau să ne facă bucurii - eu mai am un frate -, dar nu ni le făceau degeaba”, continuă Ianțu, care încearcă să procedeze la fel cu fiica sa.

„Este foarte important să conștientizezi ce reprezinți, cine ești și ce ai. Și asta încerc să îi transmit fetei mele (...). Zilele trecute îmi spunea de nu știu ce prieten, care are o casă în Beverly Hills. Zic, da, dar tu știi unde stai? Tu realizezi locul în care stai? Că în primul rând stai într-o casă, nu stai la bloc, zona în care stai - tu realizezi ce înseamnă asta? Reperele trebuie amintite din când în când, trebuie resetat omul”, a punctat Virgil Ianțu.

„E important să te bucuri de ce ai”, este convingerea lui Ianțu, care a realizat asta pe vremea studenției, când cineva l-a întrebat dacă i-ar plăcea să aibă o sumă mare de bani. „O, ar fi super tare, am zis. Zice: să știi că nu e așa, pentru că ți se schimbă cheltuielile, ți se schimbă reperele. Și asta e adevărul. Un om care are acces la sume mari nu cred că poate rămâne la același statut, la nivel de trai, ca înainte de a avea acces la aceste sume. E foarte dificil, totul e să ai măsură. Cum e și în artă: talentul înseamnă măsură, să te bucuri de ce ai. Eu mă bucuram și când nu aveam nimic. E foarte important să te agăți de lucrurile pozitive din jurul tău, s-ar putea ca acele lucruri aparent mici să fie extrem de importante, cum ar fi de exemplu sănătatea, cum ar fi să ai un prieten la care să te poți duce oricând și să îi poți vorbi, să poți să râzi cu el sau să poți plânge cu el”.

Întrebat despre primii bani câștigați, Virgil Ianțu a povestit la podcastul „La bani mărunți” că i-a obținut când lucra în Tiimișoara, la orchestra Operei, iar din ei le-a cumpărat părinților câte un cadou.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

articol audio
play icon mic icon Irina Rimes

„Mă întreba lumea: auzi, dar nu mai schimbi și tu mașina? Ai o prestanță....Un Mercedes, o ceva? Eu ziceam: o să vină la un moment dat, încă nu e momentul”. Foto: Facebook Irina Rimes

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Andreea Raicu

Andreea Raicu își descrie propria copilărie drept una fără griji - „aveam de toate”. Mama sa, însoțitor de bord, îi aducea, înainte de 1990, lucruri la care alți oameni nu aveau acces.

Citește mai mult
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult