Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Weltanschauung Gheboss

Obscenitățile din cântarea solistului Gheboasă la festivalul UNTOLD au stârnit trei feluri de reacții: 1. Indignare + deplângere moral-culturală față de „tineretul din ziua de azi”. 2. Solidaritate cu Gheboasă – „Toți vorbim urât, toți înjurăm, el a făcut-o pe scenă”. 3. Compătimire lăcrămoasă: „E un copil abandonat de mamă, cu tată pușcăriaș, n-are el nicio vină, societatea n-a fost în stare să-l recupereze”. 

Cred că în spatele acestei „întâmplări” se îngroașă ceva mai adânc și mai întunecat. Ca să răspund celei de-a doua atitudini inventariate – înjur și eu. Când joc tenis cu cineva care mă știe, pe un teren în jurul căruia nu e nimeni care ar putea fi deranjat, urlu niște măscări ce pot să calcineze urechi mai sensibile. E modul meu de a mă elibera de izâna acumulată în mine în urma interacțiunilor pe care încă le am cu viața publică actuală. Dar nu atribui înjurăturii o valoare, nu o rostesc public, nu face parte din a mea Weltanschauung. La vederea acestui cuvânt german cunoscut în istoria filosofiei, anticipez deja replici de soiul: „Te dai rotund, intelectualu lu pește!”. Fără ca respectivii să facă efortul de a cerceta semnificația acestui „monstru” lingvistic – viziune asupra lumii și vieții.

Or, mizeriile anatomice debitate de Gheboasă reprezintă o Weltanschauung pentru tinerii care îl aclamă în cor. Ce spun de fapt aceste vorbe? Că ființa umană este redusă la corp, în primul rând la sex și tot ce ține de asta. Băieți și fete se privesc unii pe alții ca pe obiecte vii, care pot fi folosite. Creierul nu numai că nu contează, dar e un apendice care încurcă. Rațiunea, cultura, bunul simț sunt „căcaturi” (poate mă simpatizează și pe mine cineva, că vorbesc cool), sexul, alcoolul, drogul sunt „adevărăciuni”. „Asta-i viața!”, cred toți cei care îl consideră pe Gheboasă Gheboss.

Și nu numai pe el. Violul, comerțul cu carne umană, sunt imediat subsecvente (aoleu!”) vorbelor murdare ale lui Gheboasă. Fanii obiectificării (aoleu!) omului îi admiră și pe gibonii Tate, care, așa cum avertizam de la rău început, sunt liberi, batjocoritori și, în continuare, vedete pe net. Dar poate au avut și ei o copilărie grea...

Iar până la violența fizică, criminală, nu mai e decât un pas. Ce credeți, tânăra din Constanța care și-a ucis în bătaie prietena și a băgat-o într-un geamantan, ca pe un obiect, e fană Gheboasă și frații Tate? Are vreo importanță că fata ucisă era o elevă foarte bună, deși provenea dintr-un mediu rău, ca și Gheboasă?

În fine, se poate spune că „Grija față de om”, lozinca dictaturii comuniste, e înlocuită la noile generații de valoarea „Disprețul față de om”? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

sediul PSD

Recunosc că m-am speriat când am auzit comparația cu „rozătoarele”, venind la suprafață în dezbatere publică din ultimele zile. Astfel de imagini pot aluneca ușor într-o formă de dezumanizare a adversarului, iar istoria ne-a arătat unde poate duce asta: când oponentul devine animal, devine și mai ușor de „eliminat”, precum am văzut în Germania nazistă și în Rwanda, unde etnicii Tutsi erau etichetați drept „gândaci” - iar ceea ce a urmat a fost cel mai cumplit genocid din zilele noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

Mika Häkkinen

Într-un moment în care antreprenoriatul nu mai înseamnă doar creștere accelerată, ci și echilibru, adaptabilitate și decizii mai conștiente, iar piața este invadată de cârți, podcasturi, traininguri și experți de toate feluri, apare o întrebare legitimă: de la cine mai înveți, cu adevărat? FOMO - The Festival of Modern Owners - vine cu un răspuns clar: de la oameni care au trecut deja prin presiune, succes, eșec, reinventare și care pot traduce aceste experiențe în idei aplicabile. Line-up-ul ediției din 2026 nu este construit doar în jurul notorietății, ci al relevanței.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Omul bicentenar / sursa foto: Profimedia

Andrew Martin, robotul android devenit om, nu caută să-și ”optimizeze” circuitele, ci solicită un ”downgrade” ireversibil. Într-o eră în care liderii tehnologiei (nu dăm nume) par să reducă dezvoltarea și învățarea umană la un soi de „consum de energie” pentru ”stocarea datelor”, lecția lui Andrew devine felinarul de care noi, oamenii, avem nevoie pentru a nu ne rătăci în propria creație.

Citește mai mult