Foto: Inquam Photos/ George Călin
Adevărul este că am avut parte din plin de evenimente culinare în acest sfârșit de an. Începând de la Festivalul Street Food, până la Sărbătoarea Cartofului, Festivalul Haiducilor, Festivalul verzei, Festivalul Măceșelor, Sărbătoarea Zaibărului și a Prazului, Târgul de la Palatul Mogoșoaia, Festivalul Vinului, Târgul Mărului, INDAGRA ce dedică o secțiune Expo Drink & Wine și festivalul organizat cu ocazia promovării produselor tradiționale românești.
Bineînțeles că fiecare dintre ele a avut părți bune și părți mai puțin bune. La Street Food nu găseai un hamburger destul de mititel și fără cartofi prăjiți sub 25 de lei. Este adevărat că era preparat chiar în fața ta de chefi vestiți. Părea oricum destul de scump...
La unele târguri ce promovează produse tradiționale, eu nu prea am recunoscut produsele tradiționale. Poate erau produse tradiționale with a twist. Ca să nu mai spun că banala gălușcă cu prune ajungea la 5-6 lei bucata. Iarăși, destul de scump, având în vedere că se prepară dintr-un aluat pe bază de cartof care conține o prună, uneori jumătate de prună. Aceeași problemă și cu certificatele de producător:
- De unde sunt roșiile?
- Din grădină de la angro, maică!
Caracteristica principală a acestor târguri o constituie faptul că oferă, în general, aceleași produse: must, pastramă, mici, grătar, fasole cu ciolan, sarmale, bere artizanală, telemea, bulz, dulciuri de casă, plăcinte moldoveneşti, poale în brâu, kurtos kalacs și miere, chiar dacă denumirea târgurilor este diferită.
Apare și o oboseală, adică câtă pastramă poți să mănânci? Cât must poți să bei? Câte borcane de zacuscă poți să cumperi?
Una peste alta, concluzia după ce bați târgurile și festivalurile „tradiționale” este că dacă ai fost la unul, le-ai cam văzut pe toate. Printre tarabele producătorilor își fac loc și produse de supermarket, cărora li se aplică suprataxa de festival.
Un festival italian sparge monotonia
În acest context, al produselor tradiționale românești, se va desfășura și un târg de produse italiene – Italian Wine Festival. Mi se pare o oportunitate participarea la acest târg în special pentru cei ce doresc să învețe, să afle noutăți, să își dezvolte cultura culinară, să își rafineze gusturile. Se vor desfășura două cursuri extrem de dificil de găsit: curs de degustarea uleiului de măsline și curs de degustarea brânzeturilor. Cred că toată lumea știe că uleiul de măsline este unul dintre cele mai falsificate produse alimentare din lume, așa că mi se pare interesant de știut cum să alegi, cum să cumperi un ulei de măsline de calitate.
Degustarea brânzeturilor ne va scoate din zona de telemea, de urdă, de brânză de burduf, de caș, care sunt brânzeturi bune, dar nu foarte rafinate, și ne va introduce într-o lume nouă: scamorza, pecorino, provolone, parmigiano, burrata, ricotta, gorgonzola, stracchino etc.
Alte elemente de interes sunt masterclass-urile de degustare a unor vinuri și live cooking show-urile susținute de chefi italieni.
După părerea mea, cine vrea să-și educe gustul, ar trebui să aibă cunoștine minime de pairing, adică cum să asorteze vinul cu mâncarea, să facă diferența între diferitele tipuri de vin, să cunoască cât mai multe sortimente de brânzeturi și să știe să gătească sănătos. Până la urmă, îți îmbogățești viața!
O toamnă bogată, tuturor!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Pentru ca nu-mi lipsesc branzeturile fine mi se strepezesc dinții de dorul produselor si branzeturilor romanesti.
De cate ori vin in Romania fac cura de poale in brau, bulz, placinte de toate genurile si mai ales oua de rata si/sau gasca. Se iau ai mei cu mainile de par, intr-o saptamana devorez mai bine de 20 de oua de gasca/rata fara sa ma ingras, fara sa am probleme de colesterol sau sanatate. Este drept ca trebuie sa filtrez ceva zgomote in timp ce mananc, aud voci care-mi vorbesc de salmonela, hepatita, afectiunui ale ficatului, rinichilor. Cine-si face griji de asa ceva cu atea bunatati pe masa. Ce-i drept stau departe de carne si alcool.
In urma cu 4 ani ma aflam la Durau cu familia in vacanta. Dupa ce am coborat ne-am asezat la o terasa sa mancam. Am comandat totul de la inceput. Cand fiu-meu a terminat ciorba m-a intrebat daca poate renunta la felul doi pentru o alta portie de ciorba. Mi-a fost teama ca aerul de munte i-a facut rau. A mancat copilul mancare gatita romaneasca toata vacanta fara sa scanceasca. Acasa manaca ciorba de doua ori pe an sub amenintari grave: “unde nu-i ciorba nu-i internet tovarase”. Nu sunt sigur ce iarba au pus moldovenii in ciorba dar fiu-meu a devenit dependent.
Se legalizeaza marijuana anul viitor. Chefi pregatesc retete noi. Poate reusim sa-l readucem pe fiu-meu la masa cu noi :-)
E cam strepezea chestia asta cu „tradițiile strămoșești” vândute „a la Carrefour”.
Ia pastrama Decebalu, neamulee!!
Apreciez calitatea vinului si a branzeturilor de la fstivități cu specific italian, insa nici ale noastre nu sunt de dat la o parte. Trebuie doar sa vedem ineditul de la o astfel de manifestare, nu ceea ce este usor de observat, superficial. Caci daca doar aruncam "cu prejudecata" o privire asupra standurilor prezente, da, asa este, vedem acelasi lucru.