În urmă cu 10 ani, Alina Constantinescu și soțul ei și-au ridicat o casă, într-o localitate aflată la 25 de kilometri de Ploiești. Lucrau amândoi în corporație, dar pentru că voiau să îi ofere mâncare sănătoasă fetiței lor, s-au apucat în timpul liber de grădinărit. „Oferta de fructe și legume nu ni s-a părut sigură pentru ea, aveam o grădină așa că am pus-o la treabă. Am plecat de la o suprafață de 8.000 de metri pătrați și am început să cultivăm din ce în ce mai mult și mai variat: plante aromatice, legume, fructe de pădure, am făcut și o livadă”, povestește ea.
„Nu le poți avea pe toate la o plantă. Și gust, și viață de raft lungă, și o culoare frumoasă, și o formă perfectă”
Au fost din ce în ce mai curioși și dornici să crească noi și noi plante, iar într-o zi au vrut să aducă în grădina lor soiuri ca pe vremea bunicilor. Găseau însă doar soiuri hibride.
„Hibrizii sunt niște plante rezultate în urma încrucișărilor controlate. Scopul este acela de a obține plante care au viață lungă de raft și coaja tare. Dacă ai, cum avem noi acum, roșii care țin trei zile și nu le-ai vândut în două, e o problemă. Problema la hibrizi e însă că vei câștiga viață de raft și vei pierde gust. Nu le poți avea pe toate la o plantă. Și gust, și viață de raft lungă, și o culoare frumoasă, și o formă perfectă. Atunci faci compromisuri, iar primul compromis este la gust. De aia se vaită toată lumea că nu mai sunt roșii cu gust”, explică Alina Constantinescu, care a absolvit facultatea de Medicină Veterinară și a lucrat ani buni în industria pharma. Pentru majoritatea legumicultorilor, soiurile vechi de legume sunt doar o bătaie de cap: au productivitate mai mică, sunt mai pretențioase, mai vulnerabile și mult mai puțin rezistente în timpul transportului și pe tarabă.
Au început atunci să „vâneze” roșiile care le plăceau ce mai mult, să le scoată semințele și le-au folosit anul următor la ei în cultură. Și astăzi sunt în căutare de soiuri de legume „ca pe vremuri”, pe care le găsesc uneori la colecționari de semințe, hotărâți să nu lase să se piardă gusturilelor adevărate. „Bucuria noastră e că oamenii care din sat care lucrează la noi, deși cresc propriile roșii în curte, preferă să mănânce de la noi. Așa au redescoperit gustul de altă dată, au învățat să mănânce roșiile crăpate. Dacă sunt crăpate înseamnă că s-au copt și că sunt în deplinătatea vieții lor. ”
Cutia de legume de la „Nasul Roșu”
Încet-încet, grădina care fusese creată pentru a hrăni o familie, mai întâi cu un copil, apoi cu doi, a crescut. Putea hrăni mai mulți oameni, iar anul trecut Alina Constantinescu și soțul său au făcut un experiment: au început să cultive legumele folosind principiile agriculturii ecologice și le-au vândut prin intermediul câtorva magazine.
Au decis apoi să își schimbe filosofia de business și să trimită legumele direct clienților, pe bază de abonament săptămânal. Astfel a apărut cutia de la „Nasul Roșu”, care conține mai multe tipuri de legume de sezon, expediate chiar în ziua în care au fost culese.
„Firma noastră se numește Nasul Roșu pentru că vrem să le provocăm clienților un zâmbet, fie și unul nostalgic, la amintirea gustului de altădată. Copiii noștri sunt cei care ștanțează pungile de hârtie, etichetele sunt scrise manual, tocmai ca să arătăm angajamentul nostru pentru artizanat. Vrem să le oferim clienților o experiență plăcută, care să includă gustul legumelor, felul în care sunt ambalate, rapiditatea cu care ajung la ei”, spune Alina Constantinescu. Cutiile care pleacă de la ferma aflată în conversie eco pot fi fie pentru o familie de două persoane, la 55 de lei, fie pentru una de trei-patru persoane, la 100 de lei.
Se trezesc la patru dimineața și culeg legumele la cinci
„Noi ne trezim dimineața la patru, culegem legumele la cinci și la ora opt-opt și jumătate la trimitem, urmând să ajungă în aceeași zi la destinație. Ne este greu să personalizăm conținutul cutiilor, nu avem angajați care să se ocupe de așa ceva, și preferăm oricum să punem legume culese chiar în acea zi. De aceea cutiile sunt standard”. Pe lângă cutia de legume, clienții își pot comanda miere, ulei presat la rece, siropuri de fructe sau zacuscă, toate produse de familia Constantinescu. „Încercăm să le oferim oamenilor produse de cea mai bună calitate pe care lor le-ar fi greu să le caute în alte părți. De aceea am inclus în ofertă și pâine cu maia, vom introduce și lactate de capră de la parteneri testați de noi”, adaugă Alina Constantinescu.
Logistica, una dintre marile probleme
Una dintre problemele pe care le-a întâmpinat a fost legată de transportul produselor. Și-a dat repede seama, de pildă, că metoda trimiterii prin curier clasic, de azi pe mâine, nu funcționează: din cauza felului în care erau manevrate cutiile și a condițiilor de stocare și de transport multe dintre ele nu ajungeau la destinație în cea mai bună stare, iar pierderile erau foarte mari.
Alte provocări țin de cât de bine pot să estimeze evoluția vremii. Anul acesta, de pildă, au pus roșii la solar mai devreme, pe 21 martie, pentru a le putea vinde mai devreme. Dacă primăvara ar fi fost una blândă, totul ar fi mers foarte ușor. Însă primăvara a fost capricioasă, cu variații mari de temperatură de la zi la noapte și au fost nevoiți să învelească roșiile în fiecare seară și să le dezvelească în fiecare dimineață. „În final am reușit, dar cu foarte multă muncă”, explică ea.
Ce a învățat de când a început să se ocupă de cultivarea legumelor și fructelor? Că mâncarea de bună calitate este rară și scumpă. „Nu vreau generalizez, probabil că mai există și excepții, dar, văzând ce conțin alimentele pe care le găsim în supermarket, îmi dau seama că, dacă vrei să mănânci sănătos, trebuie să te pregătești să cauți bine și să te pregătești că mâncarea are și un cost pe măsură. Este imposibil să faci un produs artizanal cu costuri mici. Zilele trecute noi am făcut zacuscă și mă uitam cât de mult se muncește la o zacuscă făcută în mod tradițional. Iar una care se vinde în supermarket costă sub 10 lei borcanul. Oare ce conține?”, se întreabă ea. O întristează atitudinea consumeristă pe care o vede peste tot astăzi. „Mai bine mai puțin și mai bun. Cutiile noastre sunt special gândite astfel încât o familie să poată găti legumele și să nu le arunce. Nici noi nu ne-am bucura dacă am ști că legumele noastre ajung la gunoi”, spune Alina Constantinescu.
Acest articol face parte dintr-o campanie susținută de Banca Transilvania. Schimbările legislative dese, lipsa de predictibilitate fiscală, inconstanța partenerilor de afaceri sunt principalele provocări cu care se confruntă antreprenorii români, relevă studiile.
Predictibilitatea în afaceri este extrem de importantă în vederea creșterii unui business, pentru proiectarea bugetelor de venituri și cheltuieli, dar și pentru menținerea unui cashflow sănătos.
Tocmai de aceea, pentru a veni în întâmpinarea nevoii de predictibilitate, BT a lansat un serviciu dedicat antreprenorilor, Nelimitat BT. Indiferent de numărul de operatiuni pe care le faci în rețea, tariful este unul fix, predictibil de la o lună la alta.
În această campanie, vom cunoaște oameni de afaceri, ne vor povesti ideile lor, dar mai ales problemele pe care le întâmpină zi de zi și ale căror soluții stau în puterea noastră, a partenerilor lor. Dacă vreți să vă povestiți experiențele din viața de antreprenor, vă așteptăm mesajele pe redactia@republica.ro.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ni se vorbește despre „corporatiști” de parcă ar fi altă specie și nu tot oameni, iar faptul că au început să cultive o palmă de loc (bravo lor!) este un fapt atât de ieșit din comun? Pute a știrile protv pe aici ... probabil că pentru un preț bun ați descrie și cum s-a apucat un „corporatist” de administrat un closet public - on line!
Din păcate nu este prima dată și, bag de seamă, nici ultima nu va fi!
Nu sunteti speciali, nene, tot niste indivizi la numar sunteti, cu voi sau fara voi lumea merge inainte, la fel cum merge si daca maine dispare ferma asta.