Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Am fost dezamăgită. Nu avem exercițiul de a fi împreună. A fost un test, nu l-am trecut”. Oana Pellea, despre eșecul campaniei Cumințenia Pământului

Cumințenia pământului

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Actrița Oana Pellea este de părere că eșecul campanei Cumințenia Pământului a reprezentat un test pe care românii nu l-au trecut. Amintim că Oana Pellea a fost „ambasadoare” a campaniei de strângere de fonduri pentru achiziționarea statuii.

Actrița a declarat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, că a fost dezamăgită că românii nu au donat suficienți bani pentru ca opera lui Brâncuși să fie cumpărată, dar nu vrea să judece pe nimeni, pentru că sunt oameni care chiar nu au ce mânca.

„Da. Am fost dezamăgită. Cred că locul lui Brâncuși este acasă, în muzeu și nu în alte părți. Nici aici nu pot judeca pe nimeni. Mi-aș fi dorit ca lumea să dea bani, dar nu poți judeca. Nu avem exercițiul de a fi împreună. A fost un test dacă suntem în stare să fim împreună pentru o operă de artă. Nu l-am trecut. Acum, chiar sunt oameni care nu au ce mânca. E atât de complicat”, a spus Oana Pellea.

Oana Pellea a reiterat faptul că s-a implicat, fără bani, alături de personalități precum Andrei Pleșu și Victor Rebengiuc, în campania de strângere de fonduri pentru Cumințenia Pământului, dar acum banii donați trebuie să fie restituiți oamenilor.

Răspunzând unei întrebări, actrița a spus că după părerea ei statul ar fi trebuit să cumpere Cumințenia, fără să apeleze la donații din partea populației și a explicat de ce „ne trebuie o piatră”.

„Este un mare scriitor care a spus așa: «Într-o pată galbenă cineva vede doar o pată galbenă și altcineva vede un soare. Depinde de lentila cu care privești pata».  Lentila asta e făcută din cultură, educație, să te intereseze ce-i cu piatra asta, să te intereseze cine e Brâncuși, pentru că sunt oameni care nu știu cine e Brâncuși”, a spus actrița la Digi24.

O hotărâre de Guvern aprobată de cabinetul Dacian Cioloş prevede că donațiile pentru Cumințenia Pământului vor fi restituite oamenilor până la 31 decembrie 2017.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bator check icon
    Nu cred ca il inteleg suficient de bine pe Brâncusi, dar de copil imi placea sa visez lânga piesele lui la muzeul national. Am donat 120 EUR fara stirea nevestii. Acum ma chinui sa-i recuperez, nu de alta, dar nu vreau sa ajunga pentru vreo biserica mai veche, ca astea sunt considerate marea parte a patrimonului nostru cultural. De biserici se ocupa nevasta-mea.
    • Like 0
  • Eu si acum sunt de parere ca nu ar trebui cumparata opera asta de arta. Nu previnta foarte mare interes la public. O sa fie expusa intr-un muzeu unde or s-o vada o mana de oameni si in rest o sa stranga praf. Mai bine sa se duca undeva sau la cineva (chiar si colectionar personal) care s-o aprecieze mai mult.
    • Like 0
  • Da faq is Oana Pelea? isi da cu parerea despre toate chestiile. Ba cu drepturi, ba cu achizitii de arta si ce trebuia sa faca guvernul, wtf? Hai sa nu ne depasim domeniul de expertiza.
    • Like 0
    • @ Ivan Matei
      check icon
      Da, chiar asa, Who the Fuck is Ivan Matei?
      • Like 0
    • @ Ivan Matei
      Preferi pe Monica Tatoiu? Ca tot vorbim de oameni care isi depasesc domeniul de expertiza.
      • Like 0
    • @
      Bator check icon
      De ce intrebati ? L-ati vazut pe dl. Ivan Matei "pe sticla" sa joace rolul "formatorului de opinie" ? Ce gasiti cel mai interesant la d-na OBellea?
      • Like 0
  • check icon
    Păi nici nu avea o șansă să treacă.
    Această campanie se baza pe sentimentul de valoare comună, până la urmă de sentiment patriotic. Care nu mai există. Sau dacă mai există, a fost anulat chiar de demersul acțiunii.
    Adică, tu, moștenitor, vrei să VINZI statului român (implicit cetățenilor români) această statuie de patrimoniu național. Adică, tu, moștenitor, n-ai nici cea mai mică greață să faci afacere în sensul ăsta, nici măcar nu te-ai gândit să faci o reducere așa, din patriotism, să o aduci la câteva sute de mii de dolari sau la un milion (să faci geșeft, să mănâncă și gura ta ceva). Doamne ferește dacă te gândeai să o donezi fără bani, din patriotism. Ți se ardeau neuronii și ți se usca mâna.
    Adică tu vrei să jupoi statul român și implicit pe noi și te aștepți ca prostimea să-ți dea bani din "spirit patriotic?

    Asta e din ciclul Caritas, SAFI, FNI. Dar na, dacă a mers de atâtea ori la prostime, de ce să nu încerci? Mama proștilor e mereu gravidă, mai ales în România. Cu atâta emigrație și cu atâtea avorturi, încearcă și ea din răsputeri să compenseze scăderea natalității și să ridice sporul natural.
    • Like 1
  • check icon
    „Actrița Oana Pellea este de părere că eșecul campanei Cumințenia Pământului a reprezentat un test pe care societatea românească nu l-a trecut. ” Nu societatea românească nu l-a trecut, nu l-au trecut politicienii care au avut inițiativa, ei știind foarte bine că românii au o extrem de proastă părere despre stat. Dacă chiar se dorea achiziția, banii se găseau ușor la primii, să zicem, 100 de bogați ai României, fiecare ar fi dat cît să nu se simtă la buzunar și statuia era acasă. De ce nu s-a procedat așa? Nu știu, întrebați-i pe cei care au avut inițiativa.
    • Like 1


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult