Va cumpăra statul român cu bani de la buget sculptura „Cumințenia Pământului”? „Vom vedea”, răspunde, într-un interviu pentru Republica.ro, ministrul Culturii, Corina Șuteu.
În luna octombrie, Guvernul anunța că a aprobat o ordonanță de urgență prin care stabilea că statul român va cumpăra sculptura lui Brâncuși și că diferența dintre sumele donate în cadrul campaniei de subscripție publică dedicată sculpturii lui Constantin Brâncuși și suma echivalentă în lei a 6 milioane de euro să fie asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii. Miercuri, ministrul de Finanțe, Anca Dragu, declara însă că banii pentru „Cumințenie” nu au fost alocați la rectificarea bugetară pentru că „nu există bază legală” și că ar putea fi folosiți bani din Fondul de rezervă, dacă „există temei legal”.
Am întrebat-o pe Corina Șuteu ce înseamnă că nu există „bază legală” pentru cumpărarea operei lui Brâncuși. „Trebuie să o întrebați pe doamna ministru Dragu ce înseamnă acest lucru. Și chiar vă invit să o o faceți”, a replicat ministrul Culturii.
La finalul campaniei de strângere de fonduri pentru „Cumințenia Pământului”, v-ați declarat mulțumită de rezultatul ei. Sunteți mulțumită și astăzi?
În privința „Cumințeniei pământului”, sunt mai multe direcții de observații pe care le-aș avea. Din punctul meu de vedere, ca persoană care are experiență în strângerea de fonduri pentru artă, sunt foarte mulțumită. Și aș vrea să atrag atenția asupra faptului că, în total, au fost șapte luni de strângere de fonduri, din momentul în care a trecut ordonanța 10. Din aceste 7 luni, eu practic am preluat cu adevărat dosarul din iulie, deși sunt numită din 4 mai, pentru că până atunci s-a ocupat în mod direct fostul secretar de stat. Când spun că am preluat-o în iulie, e important pentru că iulie-august sunt luni de vară și totuși eu cred că am exploatat foarte bine aceste luni, din punct de vedere al campaniei. Au mai fost septembrie-octombrie lunile de toamnă pline în care cu adevărat lumea se întoarce din concedii.
Foto: George Călin/Inquam Photos
Pentru o campanie de strângere de fonduri pentru cultură, din punctul meu de vedere, a fost un mare succes pentru că, practic, între luna iulie și luna octombrie s-au strâns 1.050.000 de euro. În momentul în care au am ajuns ministru erau 230.000 de euro. Din punctul ăsta de vedere, provoc pe oricine, chiar cu resurse guvernamentale, cu campanie, cu capacitate de publicitate, în aceleași condiții, să îmi dovedească același tip de rezultat, în același interval pentru ceva legat de cultură, nu pentru o cauză filantropică, nu pentru o cauză legată de subiecte sensibile, catastrofe naturale etc.
Și spun asta pentru că actul de donație este un act empatic și, în tranziția dintre momentul în care ai o pornire în a dona și momentul în care donezi, trebuie să îți definești cu mare claritate utilitatea ei.
Donațiile sunt un proces complex, mai ales donațiile culturale pentru că donațiile filantropice au cu totul altă arhitectură. Nu întâmplător, în țările în care există sisteme de donatori mult mai bine puse la punct toată energia și modul în care se organizează galele de donații, sistemul legislatv care permite donatorilor să aibă avantaje din donații face ca donațiile să fie mult mai importante. Nu e cazul, în general în Europa și nu e cazul într-o țară cum e România care de abia se află la începutul corelării legislației din acest punct de vedere.
Avem o lege a sponsorizării...
Da, noi avem o lege a sponsorizării, dar e trebuie revăzută. Da, noi avem forme de încurajare a companiilor să doneze, dar companiile trebuie să doneze în conformitate cu un mandat, o misiune a lor. Da, noi avem o oarecare clasă de mijloc care s-a ridicat acum, cu oameni care încep să înțeleagă valoarea donației pentru cultură, dar suntem abia la începuturile acestui proces. Asta e o cultură, un mod de a gândi, o educație. Am făcut acum doi ani câteva interviuri cu persoane care donau - a fost o întâmplare, pentru că am fost într-un grup de lucru care făcea asta, și am făcut un exercițiu pe un număr de persoane care donau pentru cauze diverse.
Foarte mulți care veneau din medii extrem de educate și înstărite declarau că pentru ei ideea de a dona provenea din familie, dintr-un mod de a articula rețeaua socială. Donăm pentru că în anumite cazuri credem că este o formă de participare. Ăsta ar fi un prim motiv pentru care cred că această campanie este un succes. Doi, cred de asemenea că este un foarte mare succes din punctul de vedere al curbei de învățare pe care a provocat-o. Vreau să spun că a provocat tocmai întrebări la aceste niveluri. Dacă donăm pentru a achiziționa o operă de artă, de ce o facem?
Orice om care a donat, chiar și cei care au donat doi euro prin sms, și-a pus undeva, cumva această întrebare. Și acest fapt a deschis un câmp de gândire care până atunci nu exista. Și un al treilea motiv pentru care cred eu că este un succes este că a readus opera de artă, ca subiect de discuție, în spațiul public. A adus în discuție opera lui Brâncuși, a adus în discuție opera de artă ca subiect al donației, raportul dintre cetățean și opera de artă, necesitatea operei de artă pentru o societate.
A adus în discuție tot felul de subiecte despre care noi nu discutăm în mod consecvent. A polarizat segmente de societate care s-au confruntat într-un dialog, e necesar să ai o practică a dialogului la scară largă. Am fost să îmi fac o consultație la ochi, doctorița îmi făcea consultul și la un moment dat s-a apropiat unul dintre doctorii care erau acolo și m-a întrebat: „Doamnă, ce credeți? Vom strânge banii pentru „Cumințenia Pământului”?” A determinat o dezbatere amplă. Dacă avem puterea să raționalizăm subiectul mie mi se pare că toate aceste sunt câștiguri.
Da, dar în ciuda acestor lucruri Cumințenia Pământului nu a fost cumpărată.
Deocamdată nu a fost cumpărată.
La rectificarea bugetară nu au fost alocați banii în acest scop, iar ministrul Finanțelor a spus că „nu există bază legală” pentru asta. Ce înseamnă că nu există bază legală pentru achiziționarea „Cumințeniei Pământului?”
Trebuie să o întrebați pe doamna ministru Dragu ce înseamnă acest lucru. Și chiar vă invit să o o faceți. Dar, repet, deocamdată Cumințenia nu a fost cumpărată. Pentru cealaltă întrebare o invit pe doamna ministru Dragu să dea explicații suplimentare.
În opinia dvs. există bază legală?
Eu nu sunt un jurist și de aceea propun să întrebați pe ministrul care a făcut această afirmație dacă există bază legală. Chiar nu cred că sunt eu cea care trebuie să dea acest răspuns.
Ce se va întâmpla mai departe?
Ce se va întâmpla mai departe este o chestiune care se va clarifica până la sfârșitul acestui an și eu cred că ceea ce a comunicat Guvernul e suficient de clar din acest punct de vedere.
La care dintre comunicări vă referiți?
Au fost mai multe, ultima dintre ele a comunicat în ce stadiu se află în procesul parlamentar. Nu mai târziu decât ieri a dat domnul prim ministru un interviu în acest sens.
Înțeleg că ordonanța de urgență este de negăsit, că ea nu a fost publicată în Monitorul Oficial.
Așa este. Dar faptul că ea nu a fost publicată în Monitorul Oficial este o chestiune care ține de decizii... Noi, Ministerul Culturii, suntem agentul operațional pentru Cultură al Guvernului. Deciziile se iau de către Guvern. Este, totuși, un proiect asumat de către Guvern. În plus, e un proiect pe care eu l-am moștenit în forma în care l-am moștenit. Pentru că există o latură, după părerea mea, simbolică a acestui proiect și una tehnică. Eu le-am moștenit pe amândouă. Despre latura simbolică v-am vorbit. Despre cea tehnică aici cred că, încă o dată, e o responsabilitate pe care Guvernul o are și pe care Guvernul va trebui să și-o asume. Sigur, Guvernul din care fac și eu parte. Noi, Ministerul Culturii, suntem, dacă vreți, brațul operațional al chestiunilor pe cultură. Dar este o operațiune a Guvernului.
Va cumpăra statul român „Cumințenia Pământului” cu bani de la buget?
Vom vedea. E tot ce vă pot spune. Reiau ce a spus ieri primul ministru, dacă îmi amintesc bine, a fost întrebat Cum va fi cumpărată Cumințenia Pământului? și a răspuns: „O să vedem”. Premierul a declarat încă o dată că este în continuare susținător al acestui demers, noi am dovedit constant că suntem susținători ai acestui demers.
Liviu Dragnea spunea că „cineva va cerceta” ce s-a întâmplat în cazul Cumințeniei Pământului și le-a transmis, cu altă ocazie, miniștrilor „să nu uite că toată lumea va da socoteală pentru prejudiciul mai mare sau mai mic creat României”. Vă așteptați ca PSD să înceapă dacă va ajunge la putere astfel de demersuri?
S-ar putea, nu știu. Vă spun sincer că, din punctul ăsta de vedere, dacă există astfel de declarații, va depinde de cei care ajung la putere să le dea curs, de vreme ce asta a fost declarația. Probabil că asta este intenția pe care o are, dacă PSD va ajunge la putere. Dar, fiind acum în perioadă electorală, ca în orice perioadă electorală, orice subiect devine un bun motiv și un foarte bun instrument al comunicării electorale. Și regret că acest subiect al comunicării electorale privește și Cumințenia Pământului.
Eu, personal, nefiind implicată politic, nedorind să candidez, necandidând, sigur că trăiesc asta cu foarte multă durere. Este durerea profesionistului care, vrând-nevrând, depinde de politic și își dă seama că până la urmă nu întotdeauna politicul înțelege că sunt zone în care interesul public duce dincolo de interesul pur al campaniei electorale. Aste este ceea ce cred. Și asta nu o cred neapărat pentru România, am văzut-o și în alte țări, după cum știți eu am trăit în străinătate 18 ani și am lucrat în foarte multe țări europene în SUA. Aste e o practică pe care o aplică, din păcate, toți politicienii. În momentul în care un subiect devine de interes național, el devine un instrument electoral extraordinar. Și de asta, revin la ce spuneam, este pentru prima dată când un subiect de asemenea natură a devenit o vastă debatere publică. Or, o asemenea dezbatere publică, de o asemenea complexitate, e firesc să fie instrumentată acum, în bine, în rău, ofensiv, defensiv, agresiv, neagresiv. ce pot eu să spun este că fac lucrurile corect în parametrii existenți.
Ce se va întâmpla cu banii din donații? Vor fi restituiți?
Ordonanța spune că, în cazul în care, până la o anumită dată, opera nu se cumpără, banii vor fi restituiți. Sigur, că noi am propus niște amendamente ale perioadei din acest punct de vedere și suntem în procesul de aștepta care este decizia. Normele de restituire trebuie să fie 31 decembrie, dar ele au fost prelungite prin amendament. Iar amendamentul nu a fost încă adoptat.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.