„Pentru prima dată, o să spun public că sunt o supraviețuitoare a bullyingului. Când eram în gimnaziu, băieții trăgeau pantalonii fetelor în pauze și eu am fost una dintre acele fete. Și nu am vorbit despre asta cu părinții sau cu profesorii mei, ci cu colegii mei. Între noi, fetele, ne spuneam unele altora că așa sunt băieții. Azi dimineață m-am gândit ce a însemnat asta pentru mine și mi-am dat seama că am avut relații dificile cu băieții, cu bărbații, pentru că am înțeles de la alți copii de vârsta mea că așa sunt băieții.
Un alt moment greu, tot în adolescența mea, este legat de faptul că am fost și sunt o persoană creativă. Însă această creativitate atunci mi-a fost reproșată. Îmi vopseam unghiile în diferite culori și mergeam așa la școală. Iar profesorii mei au decis că asta nu e ok și nu numai că nu e ok, ci au început să râdă de mine. Și mi-am dat seama că, în prezentul meu, încă am o dificultate cu ce gândesc ceilalți despre mine și cum pot eu să fiu ceea ce pot să fiu, fără să am frică, rușine, teamă, anxietate față de reacția celorlalți. Și azi îmi tremură mâinile, mă doare încă stomacul când mă gândesc la acele momente, îmi dau lacrimile”. Este mărturisirea făcută joi, la o dezbatere online despre bullying și violența în școli, de către Ruxandra Mercea, mamă a patru copii, profesor, director de școală și fondator al Școlii Încrederii.
Datele Ministerului Educației arată că, în ultimul an școlar, au fost semnalate cu aproape o treime mai multe acte de violență față de anul precedent. Mai mult, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, România se află pe locul 3 în UE în ceea ce privește bullyingul școlar, iar studiile organizației Salvați Copiii spun că 1 elev din 2 este amenințat, umilit sau agresat. Cu toate acestea, au fost doar 10.000 de cazuri raportate.
„Azi punem un picior în prag și spunem «nu» . Violența fizică, verbală, bullyingul nu sunt ok, iar copiii noștri nu trebuie să le ducă singuri. Și profesorii noștri nu sunt de vină, părinții nu sunt de vină, sistemul nu e de vină, pentru că nu vreau să discutăm despre vină, ci vreau să ne asumăm fiecare povestea personală, să ne dăm seama că e un fenomen prea puțin raportat oficial”, a punctat Ruxandra Mercea (foto).
Ruxandra Mercea, fondatoarea Școlii Încrederii, lucrează în educație de peste 15 ani. În calitate de CEO al Transylvania College din Cluj-Napoca, o școală recunoscută la nivel internațional, a conceput un nou model de a face educație în care fiecare copil, din fiecare școală, contează.
„Sunt în educație de suficient de mult timp încât să văd că școlile noastre publice nu fac față acestui subiect dureros. Când eram elevă, îmi amintesc că băieții mă loveau în stomac atât de tare încât nu mai puteam respira sau vorbi. Fetele se batjocoreau una pe cealaltă, lăsând cicatrici emoționale adânc întipărite. Și nimeni nu era pregătit să intervină, să le ofere sprijin. La fel se întâmplă și acum, 20 de ani mai târziu. Cred că niciun copil nu ar trebui să sufere așa cum am suferit eu și mulți alții. De aceea, fac apel pentru o revoluție în sistemul nostru de învățământ. Acum, pentru copiii noștri”, spune Ruxandra.
Dr. Raluca Anton, psiholog: Bullyingul apare inclusiv între cadrele didactice. Dacă am fi invizibili și am merge în școli sau instituții publice, ne-am înspăimânta!
Specialiștii care studiază fenomenul și care lucrează cu victimele violenței și bullyingului spun că traumele suferite în copilărie vor avea urmări majore în dezvoltarea ulterioară ca adult, chiar și peste zeci de ani.
„Bullyingul are multe forme și multe fațete. Noi vorbim, de obicei, despre aceste forme agresive, unde există violență, bătăi între copii. Dar bullyingul este o formă de abuz care are drept consecință umilința, o emoție foarte profundă în sistemul nervos. Bullyingul apare pentru că noi nu știm cum să fim alături unii de ceilalți în comunitățile noastre. El apare inclusiv între cadrele didactice. Dacă am fi invizibili și am merge în școli sau instituții publice, ne-am înspăimânta! Nu știm să ne comportăm unii cu alții, nu știm să transmitem ceea ce nu ne place, ce nu înțelegem sau nu cunoaștem. Discrepanța între ce știm că se întâmplă și ce se raportează este foarte, foarte mare”, completează dr. Raluca Anton, psiholog.
Petronela Petrea, director al unei școli din județul Iași, s-a alăturat programului Școala Încrederii și spune că este foarte important rolul părinților și profesorilor în ruperea unui lanț bolnăvicios al abuzurilor. Adulții de azi sunt, uneori, copiii de ieri, care au fost victime ale violenței și bullyingului și nu ar trebui să perpetueze același fenomen către generațiile actuale.
„Mă doare foarte mult când văd părinți care își ceartă copiii în public sau profesori care le spun copiilor că trebuie să învețe «de rușine» . E clar că acești oameni au, la rândul lor, traume din trecut. Ar trebui să îi facem să conștientizeze acest lucru, să oprească la ei această armă, a rușinii, sub formă de educație. Pentru că aceasta nu este o formă de educație. Este un alt mod de a traumatiza o generație. Iar noi avem nevoie să creștem copii buni, care să aibă încredere în ei și care să poată să își afirme unicitatea în fața celorlalți”, adaugă Petronela Petrea, director Școala Gimnazială „Profesor Mihai Dumitriu”, Valea Lupului, jud. Iași
Teama de consecințe, indiferența și individualismul, minimizarea gravității situației și a efectelor și identificarea deficitară a formelor agresiunii, rămân principalele motive pentru care elevii și profesorii nu raportează cazurile de violență școlară la care sunt martori. Violența și bullyingul nu mai pot fi considerate de către școli, directori, profesori, părinți și mai ales elevi, drept ceva ce nu poate fi nici prevenit, nici combătut. Legislație în domeniu există, însă nu este suficientă, spune Ruxandra Mercea, pentru că nu este o lege care să se transpună, drept dovadă numărul mic al unităților de învățământ care o aplică și care văd impactul ei pozitiv.
Școala Încrederii face apel la toți românii să se alăture Revoluției în Educație și să își împărtășească experiențele de agresiune, hărțuire, intimidare și violență prin care au trecut în școală. Poveștile pot fi nominale sau anonime și pot fi trimise accesând linkul: www.scoalaincrederii.spunestop.ro
Campania inițiată de Școala Încrederii este derulată în cadrul proiectului „POVESTEA merge mai departe—Creșterea capacității de fundraising pentru schimbare în educație.” Proiectul este derulat de Asociația Școala Încrederii, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.