Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Cartelul din Carpați”: într-o țară normală, acești oameni nu ar fi pe afișe electorale, ci în cu totul alt loc

Imagine cu lideri PNL. Captură foto: Recorder/YouTube

Într-o țară normală, inși precum Vlad Oprea (primarul liberal din Sinaia) nu ar fi fost votați timp de 20 de ani și nu ar fi devenit tartorii celei mai importante stațiuni turistice a țării.

Într-o țară normală, inși ca Lucian Bode (secretarul general al PNL) nu ar fi ajuns vreodată să ocupe funcții publice precum cea de ministru al Transporturilor sau ministru de Interne.

Într-o țară normală, politicieni și consultanți precum cei care apar în investigația jurnalistică realizată de Recorder și Centrul de Investigații Media și denumită „Cartelul din Carpați” ar fi ieșit imediat public să ceară ca primarul Oprea să iasă cu clarificări.

Într-o țară normală, Nicolae Ciucă, din poziția de lider PNL, ar fi cerut demisia de onoare a primarului din Sinaia și i-ar fi retras sprijinul politic după ce au ieșit la lumină suspiciuni rezonabile care evidențiază sistemul corupt patronat de acesta.

Într-o țară normală, nici Iulian Dumitrescu nu ar mai fi fost susținut de PNL ca să candideze pentru încă un mandat de președinte al Consiliului Județean Prahova după ce DNA a început urmărirea sa penală într-un dosar de corupție.

Într-o țară normală, chiar președintele Iohannis ar fi ieșit public cu o declarație în care să se delimiteze de primarul de la Sinaia și ar fi cerut autorităților competente să desfășoare o anchetă cât mai rapidă.

Într-o țară normală, justiția nu ar fi fost în multe situații doar un breloc al puterii politice, iar unii dintre procurori și judecători nu ar fi fost influențați de politicieni în diverse moduri.

Într-o țară normală, investigația celor de la Recorder și Centrul de Investigații Media ar fi rulat pe toate canalele de televiziune.

Într-o țară normală, oamenii ar taxa grav la vot politicienii care își folosesc funcția pentru afaceri personale și ajung să căpușeze o bijuterie turistă a României cu un imens patrimoniu cultural și istoric.

Într-o țară normală, hoții nu ar mai fi cei care ne conduc.

Dar România nu este o țară normală, ci o țară condusă de niște combinatori cu școala vieții, care au intrat în politică ca să facă bani și să aibă putere.

România e și țara în care mulți dintre cetățeni, chiar dacă știu că un decident politic local sau central e corupt, tolerează acest lucru în speranța că poate o să se prindă și el în horă și o să aibă beneficii.

România e țara în care se uită sau se ignoră adesea derapajele politicienilor, fie din frică, fie din complicitate, fie din oboseală.

România e țara unde insulele de normalitate politică se pot număra pe degete și reprezintă excepția, nu regula.

România e țara în care o asemenea investigație nu-l va detrona pe primarul din Sinaia, din păcate, pentru că influența lui politică la firul ierbii a devenit prea mare pentru a mai fi contestat.

Din acest motiv România nu e o țară normală. Din cauza faptului că ne tăiem singuri, de 34 de ani, craca de sub picioare, votând mai mult cu burta și buzunarul decât cu capul. Votând mai mult cu frică decât cu curaj. Votând mai mult de nevoie, nu din dorința de a face sau schimba ceva în comunitate.

România e la terapie intensivă, iar cazul primarului din Sinaia e doar un exemplu din multe altele, la scară mai mică sau mai mare, care alcătuiesc un sistem național corupt și opac în care participanții (cei mai mulți dintre ei fiind politicieni) sunt dispuși să facă orice pentru ca acesta să funcționeze în continuare.

Iar acest sistem, devenit o rețea mafiotă ce are ca unic scop consumarea banilor publici în interes personal, își va consolida puterea și mai mult după data de 9 iunie, ziua în care în România se va mima din nou faptul că democrația noastră funcționează. 

În loc de concluzie, amintesc de raportul Departamentului de Stat al SUA publicat luna trecută, în care este amintit faptul că drepturile omului în România sunt afectate de „corupția guvernamentală gravă”, iar autoritățile au acționat uneori insuficient împotriva oficialilor care au comis abuzuri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Francisc check icon
    Fără nicio legătură cu subiectul (oare?), îmi permit să postez niște rime scrise în urmă cu 6 ani, ca să nu rămână necomentat un articol care spune multe despre noi...

    Muncă, cinste, adevăr...
    -câteva rime din 2018-

    Muncă, cinste, adevăr
    Sunt luate în răspăr...
    Azi minciuna și hoția
    Fac legea în România.

    E onoare și mândrie
    Să fii meșter la hoție;
    E rușine și păcat
    Să fii om adevărat,

    Să nu furi când alții fură,
    Să nu-njuri când mulți înjură,
    Să nu ții minciuna-n gură
    Susținând că este pură,

    Să stai drept, nu cocârjat
    Și să nu te lași furat
    De slujbașii unui stat
    Pe care tu i-ai votat.

    Românie, draga mea,
    Până când mai poți răbda
    Hoția și falsitatea
    Ce ți-au cucerit cetatea?

    Nici acum, la centenar
    Nu pricepi că-n calendar
    Șaptezeci din cei o sută
    Tu ai fost mereu futută?
    -11.martie 2018-

    Vorba domnului Badea: într-o țară normală...
    • Like 0
  • Francisc check icon
    Într-o țară normală Iliescu nu ajungea președinte ales cu 85% din voturi după o „revoluție anticomunistă”, domnule Badea.

    Trebuie să recunoaștem că „emanații revoluției” au știut foarte bine cum să ne tragă pe sfoară. Dureros pentru mine e faptul că nici după 34 de ani nu suntem capabili să despărțim grâul de neghină, dând gir în continuare minciunii și hoției...

    Ce ne împiedică să dăm cu ei de toți pereții și să-i scoatem în șuturi de la guvernare? Să fie oare blestemul că l-am împușcat pe nea Ceașcă în sfânta zi de Crăciun?

    Primarul despre care se vorbește în reportaj nu este nicidecum o excepție. Așa procedează mulți, prea mulți primari din România. Confundă primăria cu propria moșie și pe alegători îi consideră argați. Când îndrăznește cineva să-i întrebe de sănătate, se ascund în spatele bodyguarzilor...

    Anul acesta avem ștampila (singura armă democratică!) în mână. Nu o dată, ci de patru ori. Ce-ar fi să ochim mai bine și să luăm „la țintă” (să alegem, adică) niște candidați mai onești. Dacă-i găsim, că la câtâ îngesuială e la ciolan e greu să găsești câțiva...
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult