„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români

În zona Unirii, acolo unde întoarce tramvaiul 32, o femeie a trecut strada pe roşu ca să ajungă mai repede la tramvai.

Poliţia, vigilentă, i-a oprit avântul neregulamentar către tramvaiul care avea s-o poarte până-n Rahova şi a tras-o pe dreapta, ca s-o legitimeze blând şi să-i aplice o amenda usturătoare.

Ce să faci, n-ai ce să faci! Teoretic.

Numai că tanti, refuzând să se legitimeze, a legitimat, în schimb, circul, deoarece poliţia, conform procedurii legale, a trebuit să o încătuşeze spre a o duce la secţie. Ţi-ai găsit! Tanti cetăţean a început să se victimizeze, urlând aiurea-n tramvaiul pe care nu l-a prins ba „Criminalilor!”, ba „Daţi-mi drumul, criminalilor care sunteţi!”, ba „Ăsta nu e sistem de apărare!”, spre bucuria parcagiilor, a cerşetorilor şi vânzătorilor de bulendre şi ceasuri contrafăcute din centrul Bucureştiului şi... să vedem dacă ghiciţi a cui...

Bineînţeles, cum circul e o sursă permanentă de gură-cască, s-au strâns ciorchine acolo şi un segment reprezentativ de români mândri şi liberi. Fix ca în reclama la Gostat. Pe principiul că nu se adună într-un loc atâta lume degeaba. Sărmana femeie încătuşată doar nu urla ca din gură de şarpe de dragul spectacolului ieftin, stupid şi inutil. Iar poliţia nu făcea balet în jurul ei degeaba. Ceva, ceva trebuia să se fi întâmplat.

Perfect adevărat. Se întâmpla că... România, nimic altceva.

Şi acum să analizăm problema. Reacţia poliţiei a fost corectă. Tanti a trecut pe roşu, agenţii au fost pe fază, au oprit-o şi au aplicat procedurile corespunzătoare. Aţi gândit astfel situaţia? Foarte bine.

Reacţia publicului, însă, a fost cam deplorabilă (restanţă din prima). Mai ales în zona comentariilor sentimentalo-nătăfleţe.

Să lămurim, nu e vorba aici de femeie sau bărbat, ci de un cetăţean care a încălcat regulile de circulaţie. Tanti se grăbea să prindă tramvaiul. A prins-o, însă, poliţia. Ghinion.

De ce ne ofuscăm? Că au venit mulţi poliţişti? Păi, tanti nu stătea cuminte. Urla. Se zbătea. Pretindea că e abuzată. Concetățenii dânsei făcuseră roată în jurul ei şi jubilau. Erau de partea ei, îi dădea dreptate. Teoria statului poliţienesc, abuziv, prindea iar contur. Poliţia le dă la gioale celor slabi şi fără apărare! Uite, acum chinuie o femeie cu nepoţi acasă, o încătuşează ca pe ultimul delincvent numai fiindcă a trecut strada. Pe roşu, dar ce contează? Voia să prindă tramvaiul, sărmana !

Alo! Ne trezim puţin şi noi?

Sincer, care e rolul agenţilor de la poliţia rutieră? Când semafoarele merg şi accidente nu se petrec, de ce s-ar găsi într-un loc oarecare? Nu cumva ca să se asigure (şi) că normele de circulaţie sunt respectate întocmai?

Ceilalţi cetăţeni de ce nu au trecut pe roşu ca să prindă tramvaiul? Şi, dacă treceau şi ar fi fost legitimaţi, ar fi urlat din toţi bojocii că poliţiştii sunt nişte criminali? De ce să fie criminali? Pentru că vă împiedică să nu respectaţi normele rutiere în vigoare?

Noaptea, când sunteţi în maşină şi ajungeţi la un semafor, chiar dacă nu trece nici ţipenie pe bulevard, nu opriţi? Ba eu cred că cei mai mulţi aşa faceţi. De ce? Fiindcă aşa trebuie, acestea sunt regulile. Şi procedaţi astfel în speranţa că şi alţii vor face la fel şi toţi vom ajunge teferi acasă.

Dimineaţa, când mergeţi la serviciu şi aşteptaţi încolonaţi cuminţi să ajungeţi la semafor ca să treceţi de intersecţie iar nişte idioţi, care se cred deştepţi, vă depăşesc pe linia continuă şi opresc drept pe trecerea de pietoni, în faţa semaforului, vă convine? Dacă poliţia oprea un asemenea şofer şi înăuntru era tanti cea isterică, presupunând că ea ar fi performat aceleaşi gesturi teatrale îndoielnice, pe gustul amatorilor de “Trăzniţi în NATO”, aţi fi fost la fel de impresionaţi? Sau aţi fi considerat că poliţia îşi face treaba?

Ce e diferit acum?

Am citit un comentariu extrem de hazliu al unei persoane care se plângea că ea are ghinionul să nu fie prinsă de poliţişti în asemenea situaţii. Altfel, le-ar fi arătat ea cum stă treaba şi i-ar fi pus la punct. Greşeşte. Nu e deloc complicat. Nimic nu o împiedică mâine să dea o fugă la Unirii şi să treacă pe roşu până o bagă în seamă un poliţist. Nimic nu o împiedică să refuze să se legitimeze şi apoi să se ia cu el la harţă, aşa cum biata femeie hărţuită de „criminali” nu a ştiut să o facă. Dar ce-ai rezolva astfel, în afară de a te preta la un alt fel de circ, unul "intelectual", chipurile?

Multe alte comentarii – parte din ele de la persoane pe care le credeam cu capul pe umeri – au luat apărarea femeii. Că poliţia a intervenit brutal, că şi-a găsit să-şi umfle muşchii cu o femeie fără apărare, că cei de la antitero mai lipseau ca să fie siguri că femeia nu va scăpa basma curată, arată cât de uşor putem fi manipulaţi sub imperiul emoţiilor, cât de uşor se eliberează raţiunea din chingile ei rigide chiar şi la cei mai familiarizaţi dintre noi cu evenimente prezentate astfel încât să ne smulgă reacţiile scontate.

Când eram student, tot în zona Unirii, două fete au traversat pe roşu dinspre parc către Hanul lui Manuc, iar eu, după o secundă, le-am urmat. Numai că m-a oprit poliţia. Doar pe mine. Pe fete, nu. L-am întrebat pe agentul de circulaţie de ce s-a rezumat exclusiv la persoana mea. A răspuns că doar pe mine m-a văzut, ceea ce, evident, era o minciună, căci tipele erau la trei metri în faţa mea. În consecinţă, am fost singurul amendat. Nu mi s-a părut corect, dar nici prin gând nu mi-a trecut să contest verdictul în sine. Aveam o problemă cu capra vecinului, voiam să le bage pe tipe în aceeaşi oală cu mine, atâta tot. (Şi, da, m-am legitimat fără tam-tam, am dus mâna în buzunar, am scos buletinul, fără a urla şi fără a face scene.)

Poliţia, desigur, dacă ar dovedi acelaşi zel în toate situaţiile cu care se confruntă, românii nu ar mai privi asemenea scene cu animozitate. Eu ma opresc doar la un singur exemplu, care se petrece zi de zi la câţiva metri de locul unde femeia care a traversat neregulamentar a fost încătuşată. Lângă staţia de metrou Unirii 1, la suprafaţă, pe trotuar, sunt multe măsuţe întinse ca la talcioc (cu chiloţi, ciorapi, sutiene, brelocuri, izmene, parfumuri, bibelouri) şi nimeni nu se sesizează vreodată. E imposibil ca niciun om al legii să nu ştie de existenţa acelor măsuţe care conferă centrului Bucureştiului un aspect inestetic după cele mai îngăduitoare standarde şi care, oricum ai încerca să o dai, nu au ce căuta în inima unei capitale europene din secolul al XXI-lea.

Aceste sfidări pe faţă ale poliţiei, sfidări pe care ei le ignoră fără a fi la fel de categorici ca în cazul femeii care trece pe roşu, ridică multor români serioase semne de întrebare. Pe de o parte, se autosesizează instantaneu când o femeie traversează neregulamentar – foarte bine, amendaţi-o! – dar, la numai zece metri de ei, mulţi alţii îşi întind catrafusele spre vânzare în buricul lui Bucur şi, deşi e ilegal, nici că au habar.

De aici, fără îndoială, revolta celor care simt - şi nu sunt deloc puţini – că poliţia aplică legea preferenţial. Cu alte cuvinte, pentru unii mumă, pentru alţii, ciumă.

Nu, firesc ar fi ca ea să fie ciumă pentru toţi care o încalcă. Nu unii să se bată pe spate cu poliţiştii, iar alţii să îi ştie de frică.

Câtă vreme nu se va ajunge în acest punct, discuţiile pe bloguri, facebook şi aiurea vor fi frecţie la picior de lemn. Pentru că vor avea dreptate şi unii, şi alţii. Şi în aceeaşi măsură se vor înşela cu toţii. Pentru că întotdeauna o parte din poliţişti îşi vor face datoria, iar alţii vor vedea în profesie doar un mijloc de a-şi îndeplini scopurile egoiste. (Ca peste tot, în toate profesiile.)

Drept urmare, amendarea unei scandalagioaice ce trece neregulamentar strada va stârni aceleaşi reacţii contradictorii.

Fiindcă problema de fond nu e legată de amenda propriu-zisă. Ci de convingerea multora că, în situaţii similare, multe alte persoane care încalcă zilnic legea sub ochii vigilenţi ai poliţiei sunt lăsate în pace. Unii, mai hâtri, ar zice cu bună ştiinţă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp