Oamenii accesează tot mai rar sursele și site-urile tradiționale de știri și se îndepărtează de informațiile la zi, pentru că acestea îi fac să se simtă anxioși, le alimentează frica și le oferă un gen de energie pe care nu și-o doresc în viața lor. Concluzia se regăsește într-un raport Reuters, publicat anul trecut, care relevă că procentajul de oameni care aleg să se deconecteze de la știri nu numai că este mare, dar este în creștere, iar soluțiile nu sunt evidente pentru a stăvili acest trend.
Situația asupra căreia avertizează prestigioasa agenție de presă este resimțită din plin de jurnaliștii din România, după cum a reieșit și în urma uneia dintre edițiile EC Talks by E.ON, desfășurate vara trecută sub motto-ul „Fighting fake news”, la care au participat jurnaliștii Oana Dimofte, în calitate de moderator, și Cristian Lupșa, fondator Decât o revistă - DoR, și Alex Enășescu, din Iași, fondatorul unui newsletter local, iasulnostru.ro, și cel care a realizat timp de cinci ani newsletterul PressOne.
„Ce mă ține treaz noaptea, încă de când eram la PressOne, e faptul că unii oameni educați, interesați, implicați se deconectează de la știri. Noi la PressOne aveam abonați care citeau (newsletter-ul) în fiecare zi, timp de ani. Și la un moment dat dispăreau de pe listă. Le ceream feedback celor care aveau un open rate foarte mare, erau abonați de câțiva ani. Îi întrebam: E ceva ce putem face mai bine, am greșit noi undeva? Și de departe principalul răspuns era: Produsul e foarte fain, nu ați făcut nimic greșit, dar pur și simplu mă simt copleșit. Cum zicea o prietenă comună de la Iași: Nu mai intră atâtea știri în mine”, a spus jurnalistul.
Încă de la început, newsletter-ul PressOne a fost gândit, spune el, ca să livreze doza minimă necesară de știri. „Atunci când oamenii se deconectează și de la doza minimă necesară de știri, ăla e un semn de îngrijorare”, vede el.
Era inevitabil ca oamenii să se simtă copleșiți de știri, într-o perioadă care vine după ani de pandemie, crede jurnalista Oana Dimofte.
Mulți dintre tinerii de azi își iau informațiile în diverse moduri - de la un streamer pe twitch, sau printr-un influencer pe Instagram – și tot mai puțini merg către publicații tradiționale, tendință ce se conturează la nivel global, după cum constata raportul Reuters.
„Un editor de newsletter local din SUA spunea că, dacă președintele american ar fi asasinat în orășelul lor, a doua zi newsletterul local nu ar scrie decât despre felul în care este afectat traficul”
În aceste condiții, presa caută instrumente pentru a se reinventa. Alex Enășescu a vorbit despre un alt model de a face presă, acela al newsletterelor locale, așa cum este cel cu informații despre Iași, pe care îl trimite cititorilor săi. Acest gen de presă nu conține, de exemplu, știri politice.
„În lume, acest tip de newslettere locale nu se ating de politică, în special la nivel local, și în general de știri copleșitoare. Un editor de newsletter local din SUA spunea că, dacă președintele american ar fi asasinat în orășelul lor, a doua zi newsletterul local nu ar scrie decât despre felul în care este afectat traficul”, a povestit Alex. Intuiția de la care a pornit e că în Iași comunitatea de oameni căreia i se adresează newsletter-ul gândit de el - oameni educați, implicați, activi - este prea mică „ca să o dezbinăm și să o împărțim în două și să luăm parte la războiul cultural”.
În același timp, Alex spune că nu vrea să scrie „doar despre înghețată și cafenele și trasee de drumeție”, ci abordează o serie de subiecte de care sunt interesați locuitorii din Iași, prin interviuri cu experți în diferite domenii, cum ar fi Tudor Măcicășan, consultant în domeniul operaționalizării traficului și a transportului public. De altfel, în urma unui sondaj s-a dovedit, încă o dată, că principalele nemulțumiri ale locuitorilor din Iași sunt problemele legate de trafic auto, infrastructură rutieră și parcări. „Poți să scrii despre problemele care contează pentru oameni, fără să vorbești foarte mult despre politică”, consideră el.
„Totul are legătură cu politica - și traficul și parcările și tot ce ține de infrastructura unui oraș , a replicat Oana Dimofte, fost jurnalist de politic, adăugând că dacă presa ar ocoli total știrile politice, ar fi hrănit absenteismul la vot, care e un deficit de democrație de fapt.
Soluția este jurnalismul constructiv, focusat pe soluții, crede Alex. Pentru că în Iași, ca și în alte mari orașe, sunt mari probleme cu parcările și traficul, el a stat de vorbă cu un expert din Cluj în domeniul mobilității durabile. „El mi-a explicat: Uite, sunteți cu șapte ani în urmă față de ce se întâmplă la Cluj și Oradea. Nu e nimic nou, sunt lucruri care funcționează în România. Uite, asta ar trebui să faceți în Iași. După asta, eu pot să merg la autorități să le spun: Ok, dacă avem soluțiile astea și le fac alții în România, noi de ce nu le facem aici, la Iași?”. „Și autoritatea vine și spune: De ce să fac asta, când oamenii mă votează și fără să fac asta?”, a insistat zâmbind Oana Dimofte. „Poți să pui un pic de presiune, adunând mai mulți oameni și poate îi faci să fie mai puțin siguri că o să fie votați în continuare, dacă nu fac lucrurile astea. Asta e speranța”, a răspuns Alex Enășescu.
Cum recunoști un site de fake news
Din partea publicului EC Talks by E.ON, format din zeci de tineri, Oana și invitații ei au primit întrebări și nu de puține ori i-au lăudat pe aceștia pentru întrebările adresate. Care este scopul cu care scrieți știrile? Să dați celor care citesc fake news, să găsiți calea spre cei care sunt neutri sau în general să scrieți numai pentru cei care deja sunt cumva pro opinia voastră? a fost una dintre întrebările din public.
„Intenția noastră a fost întotdeauna să spunem niște povești mai complicate despre lumea în care trăim. O miză foarte prețioasă - când ne iese e minunat, dar nu iese întotdeauna - e să ajungem la voi cu povești care îți schimbă modul în care te uiți la lume, sau modul în care îți înțelegi rolul în lume”, a explicat Cristian Lupșa, editor fondator al DoR, publicație care s-a închis anul trecut. Echipa sa a făcut anul trecut un podcast, în șase episoade, despre istoria a 500 de ani de sclavie a romilor în România. „Asta nu era o ceva ce ține de o informație ce arde azi, ci era încercarea noastră de a spune că foarte multe dintre realitățile pe care le trăim azi au 500 de ani de istorie în spate”, a punctat Cristian Lupșa.
Jurnaliștii au explicat tinerilor prezenți la EC Talks by E.ON și cum pot să afle că o pagină cu știri pe internet merită atenția sau dimpotrivă, conține fake news - „doar o altă gură de otravă care se răspândește în online”.
„Cred că e foarte important ca textele să fie semnate de un autor, la secțiunea Despre noi să găsești ceva substanțial, să găsești nume de oameni pe care le poți verifica. Să existe un model de business, să știi cine și cum finanțează site-ul respectiv. E important ca oamenii să înțeleagă asta”, a explicat Alex câteva indicii ce pot deosebi un site de fake news de unul ce poate merita atenția cititorilor.
„Dacă it sounds too good to be true (sună prea bine pentru a fi adevărat -n.n.), poate ar trebui să te mai gândești o dată”, a continuat Cristian. „Aș vrea să vă gândiți de fiecare dată că algoritmul social media, mai ales, ne dă lucrurile care știe că ne vor apăsa butoanele. Pentru cei mai legați de București - eu am încercat două zile să scap de discuțiile despre dacă e ok să stai cu copiii pe nisip de la J`ai Bistrot din București (aluzie la scandalul pe rețelele sociale din vara trecută, în urma unei postări a reprezentanților restaurantului, în care se spunea că zona cu nisip nu este loc de joacă pentru copii -n.n.). Sunt convins că parte din asta era algoritmul Facebook, care a spus: Poate ai și tu o părere despre chestia asta, poate te enervează și pe tine o tabără sau alta. Gândiți-vă, despre Facebook s-a scris, există documente, e o chestie despre care știm - newsfeed-ul a fost programat într-un fel ca să răspundă cel mai bine la reacțiile de furie. Asta a fost dovedit mai ales la alegerile din SUA. Gândiți-vă la algoritm, gândiți-vă dacă sună prea bine să fie adevărat”, a explicat Cristian Lupșa.
La rândul ei, Oana Dimofte a spus tinerilor de la EC Talks by E.ON cum procedează ea atunci când vrea să verifice un site de știri pe care a intrat pentru prima oară, pentru a se asigura că nu e vorba de unul cu fake news. „Când intru pe un site nou, eu caut ce informații internaționale oferă acel site, ce știri din afara României oferă, și atunci caut dacă sursa acelor știri e legitimă. Dacă preiau o informație de pe Reuters, France Press, AFP, atunci îi dau o șansă. Dacă ceea ce prezintă ei din realitatea internațională găsesc pe tot felul de site-uri obscure, neverificate, cu indice de credibilitate mic pe internet, atunci mi-e clar că nu e ceea ce am nevoie. Până acum, testul acesta nu a dat fail niciodată”, a spus Oana Dimofte.
An de an, EC Talks by E.ON a fost cadrul de dezbatere care încununează toate experiențele sustenabile propuse de E.ON în festivalul Electric Castle. Un loc pentru idei, acțiuni și povești menite să inspire la fapte și la schimbare. Sub umbrela Sustenabilitate vs. Conflict, jurnaliști, psihologi și influencers au venit vara trecută cu soluții pentru o „curățenie generală” și câteva principii ce pot schimba modul în care oamenii gândesc sustenabil, pe termen lung.
Daniel David, Daniel Butucel, Radu Umbres, Cristian China-Birta, Răzvan Exarhu, Cristian Lupșa, Emilia Șercan au fost doar câțiva dintre speakerii invitați care și-au imaginat, la ediția precedentă a EC Talks by E.ON, un viitor sustenabil prin discuții libere despre mediu, civism, media, prejudecăți, soluții energetice inovatoare și sustenabile.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Vorbe goale. Un comunicat de presa care se poate aplica si un produs de curatenie sau unei ciocolati, parca generat de faimosul ChatGPT si nu de o inteligenta naturala. Un comunicat care nu are nici o legatura cu scopul presei ci numai de a promova sponsorul la acest festival de muzica unei anumite parti mici a societatii, relevanta dpdv economic, dar foarte putin relevanta din punct de vedere electoral si social.
p.s. nefiind anglofon aici, și nu numai, trebuie să folosesc un dicționar. Nu pot înțelege de ce nu este folosită limba română care oferă echivalențe unor expresii sau cuvine străine.