Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Ce să fac? Plânge, nu vrea să vină mâine la școală”. Efectele pandemiei asupra elevilor. Bodea, Colegiul I.L. Caragiale: „Ei nu s-au întors copiii care erau. Sunt tăcuți, vorbesc puțin între ei, foarte greu reiau legăturile, pauzele nu mai arată la fel”

Andreia Bodea -

Foto Faceboook Andreie Bodea

Decizia impusă de autorități de a-i ține pe copii acasă, în pandemie, a fost una bună din punct de vedere medical, dar social și emoțional elevii au avut de suferit, crede Andreia Bodea, directoarea Colegiului I.L Caragiale din București. Invitată la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, profesoara spune că a observat că mulți elevi se confruntă cu o stare de apatie și de tristețe - „ei nu s-au mai întors cum erau” - și a dat exemplul unei fete bune la învățătură care, atunci când s-au reluat fizic orele, ea nu a mai dorit să revină la școală și a avut nevoie de timp suplimentar pentru a se adapta la noile condiții.

„Judecând după cum arată ei, acum, când i-am regăsit, medical, sunt convinsă că a fost o decizie bună (să stea acasă în pandemie – n.n.). Social și emoțional nu a fost o decizie bună. Ei nu s-au întors copiii care erau. Sunt tăcuți, vorbesc puțin între ei, foarte greu reiau legăturile, pauzele nu mai arată la fel, se joacă mai puțin, mă refer la cei mici, este o apatie și o tristețe acolo”, descrie directoarea atmosfera din colegiu, care nu diferă față de cea din alte instituții de învățământ din țară.

Îndată ce copiii au revenit la școală, Andreia Bodea spune că la colegiul pe care îl conduce au fost organizate două acțiuni, menite să îî reunească pe elevi, să îi ajute să socializeze mai ușor. Asftel, cu prilejul Zilei Europei, toți cei 1.300 de elevi din liceu au participat la un eveniment în curtea unității de învățământ. Un alt eveniment  - Cupa Prieteniei - i-a reunit de asemenea pe copii în curtea școlii. „Abia atunci copiii au venit și au spus: dna directoare, ce frumos a fost! Nu neapărat că a fost un eveniment, ci pentru că fuseseră cu toții, împreună, fără telefoane mobile, costumați în costumele tradiționale ale unor țări. S-au simțit tare bine. În loc să dureze două ore, totul a durat patru ore”.

Foto: Facebook  / Andreia Bodea / Cupa Prieteniei, la  I.L. Caragiale

Foto: Facebook / Andreia Bodea / Ziua Europei, la I.L. Caragiale

Cei doi ani de pandemie în care copiii au stat acasă îi vor afecta mult pe copii, continuă profesoara, cu tot efortul depus de cadrele didactice de a-i ține aproape pe copii. „Sunt elevi, are și Colegiul Caragiale asemenea elevi, care au ușoare probleme de comportament și pentru care adaptarea și așa era grea. A fost o elevă care, după ce s-a revenit la școală, nu a dorit să vină la școală. Din fericire, legea atunci i-a permis să stea acasă, eu am fost de acord. I-a fost frică să își vadă colegii, nu îi văzuse decât pe ecran, în online. Din fericire, după câteva luni, ușor, ușor, a acceptat să vină la școală. Este un copil foarte bun, iubitor de carte. S-a așezat singură în bancă, i-a fost greu”, povestește directoarea colegiului. 

Andreia Bodea mai spune că în pandemie consiliera psihopedagogică a colegiului „a muncit mai mult decât muncește în general”, „Vorbea cu unii părinți și la 12 noaptea, o sunau disperați: Ce să fac? Plânge, nu vrea să vină mâine la școală”.

În plus, și problemele apărute între părinții care au decis în pandemie să se separe au contribuit la creșterea stării de anxietate cu care se confruntă unii elevi.

„În perioada pandemiei, sunt părinti care au decis să se separe, iar separarea părintilor s-a adăugat peste toată situația care a fost. Nu a fost întotdeauna amiabilă această despărțire si asta s-a repercutat si mai mult asupra copiilor, care s-au cufundat si mai mult în anxietate, în apatie”, a mai spus Andreia Bodea.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi 24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai D. check icon
    "....medical a fost o decizie buna, dar social si emotional nu a fost o decizie buna...." !!! Oare cum ar fi putut cineva sa ia o decizie care sa le multumeasca pe toate ? Dna director in calitate de manager ar trebui sa stie ca orice decizie are si avantaje si repercursiuni, iar cea mai buna decizie este cea care asigura cele mai mari avantaje CU CELE MAI MICI REPERCURSIUNI. Acum, ce e mare si ce este mic, decide fiecare for. Insa cum ar fi aratat niste micuti internati prin spitale cu covid, insa "bucurosi" ca au fost la scoala si au socializat ? Este o meteahna a noastra sa ne plangem de orice; pandemia a afectat pe toata lumea, copii, adulti, batrani, doctori, muncitori, etc. Pandemia a scos la iveala , printre altele-asa cum spune si dna director- disfunctiile din sânul familiior, in care parintii aveau probleme in mariaj sau ca stil parental DINAINTE de pandemie. Cunosc multe cazuri de la fii-mea de la scoala. Parintii aleg deseori sa "subcontracteze" timpul pe care EI ar trebui sa-l petreaca cu copiio lor, catre tableta, internet, jocuri video etc, doar-doar ca sa nu stea EI cu copiii mai mult. Este de inteles UNEORI, insa ca exceptie nu ca regula. Pandemia a facut ca exceptia sa devina regula. NOI, PARINTII, suntem primii responsabili de fericirea copiiilor nostri. Scoala este pe locul 2. Unele scoli au fost absolut slabe in a gestiona situatiile aparute, altele s-au straduit mai mult.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult