Sari la continut
Republica
Prevenție

„Corpul omenesc nu este făcut pentru o existență sedentară, corpul omenesc este construit pentru mișcare”. Ce trebuie să faci dacă petreci 8 ore pe zi pe un scaun la birou

Încă de la apariția sa, omenirea a căutat soluții pentru a-și face activitățile din viața de zi cu zi mai puțin solicitante. De la inventarea roții și a căruței trase de cai sau vite, inovațiile oamenilor au avut drept scop reducerea cantității de muncă fizică necesare pentru a obține un anumit rezultat. Odată cu apariția pe scară largă a aparatelor electrocasnice, începând cu a doua jumătate a secolului XX, s-a amplificat un tip de comportament care a ajuns în final să aibă consecințe nedorite asupra sănătății - cel sedentar.

Astfel, descoperirile tehnologice care au reușit să ne îmbunătățească viața au ajuns să aibă efecte neprevăzute, precum scăderea nivelului de activitate fizică și creșterea incidenței obezității. Organizația Mondială a Sănătății afirmă faptul că urbanizarea și modernizarea sunt printre factorii care au încurajat inactivitatea fizică.

Într-un interviu pentru habits by Republica, realizat cu susținerea Rețelei de Sănătate Regina Maria, kinetoterapeutul Alexandru Enache ne arată ce ar trebui să facem pentru a fi mai activi și a ne menține sănătoși cu ajutorul mișcării. „Tratează-ți corpul și mintea ca pe un templu de care ai grijă și alimentează-l doar cu lucruri benefice și el îți va da la rândul lui ceea ce primește”, spune kinetoterapeutul.

Care sunt consecințele unui stil de viață sedentar asupra corpului și minții?

Sedentarismul reprezintă un stil de viață lipsit de mișcare sau activitate fizică. Corpul omenesc nu este făcut pentru o viață sedentară, acesta este construit pentru a face mișcare. Când privăm corpul de mișcare pentru o durată lungă de timp și adoptăm un stil de viață sedentar apar consecințe. Acestea apar la nivelul coloanei vertebrale prin uzarea discurilor intervertebrale și apariția unor modificări structurale cauzând o poziție incorectă care atrage de la sine o micșorare a cutiei toracice, implicit o reducere a capacității pulmonare - dificultăți respiratorii. De asemenea, la nivelul circulației sangvine, lipsa de mișcare înseamnă o ardere mult mai scăzută a grăsimilor din sânge, fapt ce rezultă prin apariția multiplelor probleme ale circulației sanguine - boli cardiovasculare. La nivel mental, din cauza reducerii circulației sângelui și a cantității de oxigen care pătrunde în sânge prin plămâni, rezultă o încetinire a activității cerebrale, mai precis a nivelului de concentrare și funcționare a creierului.

Care este diferența între sedentarism și inactivitate fizică?

Inactivitatea fizică se referă la o perioadă în care nu avem activitate fizică în mod constant. Ea poate fi cauzată de anumiți factori la nivel fizic precum o accidentare ce presupune în unele cazuri o perioadă de imobilitate sau de factori la psiho-emoționali. Inactivitatea fizică pe termen lung duce la un stil de viață sedentar.

Ce antrenamente ar trebui să facă o persoană care petrece cel puțin 8 ore din zi pe scaun? Cum ar trebui să se raporteze la antrenamentele cardio precum alergatul sau ciclismul sau antrenamentele de forță?

În primul rând, trebuie să ne raportăm la condiția fizică a fiecărui individ. Dacă vorbim despre o persoană sedentară care dorește să înceapă să aibă o activitate fizică, recomandarea mea ar fi să înceapă cu kinetoterapia și antrenamentul cu propria greutate pentru o dobândire a rezistenței musculare și o îmbunătățire a capacității de efort. Pe lângă aceasta, kKinetoterapia ajută în corectarea unor deficiențe instalate sau a diferitelor probleme la nivel muscular. Dacă vorbim de o persoană care are un stil de viață activ și care face mișcare în mod regulat, recomand de asemenea antrenamentul cu propria greutate în regim de cardio și antrenamente de forță cu greutăți adiționale sau instrumente ce aplică o rezistență externă (de exemplu: gantere, greutăți, benzi elastice, aparate multifuncționale). Pentru eliminarea tensiunilor acumulate în urma poziției prelungite de la locul de muncă putem practica stretching-ul muscular.

Mersul pe jos poate fi o soluție pentru combaterea efectelor negative ale sedentarismului? Dacă mergi pe jos spre muncă cu laptopul, cum ar trebui transportat acesta?

Desigur, mersul pe jos este o formă de activitate fizică ce poate ajuta la arderea caloriilor în plus și eliberarea endorfinelor ce ne oferă o stare generală de bine. Dacă avem și beneficiul de a merge pe jos în natură, cu atât mai bine. În ceea ce privește transportul laptop-ului la muncă, recomand purtarea acestuia într-un rucsac/ghiozdan pe ambii umeri pentru prevenirea apariției sau accentuării unei scolioze a coloanei vertebrale.

Cum ne poate influența un stil de viață sedentar somnul?

Sedentarismul poate cauza lipsa somnului și o scădere a calității somnului. O persoană care practică o activitate fizică, fie că vorbim de un sport, un tip de mișcare fizică precum alergatul, mersul cu bicicleta, dansul sau mersul pe jos, are o calitate o somnului îmbunătățită și un procentaj de insomnie foarte scăzut.

Cum ar trebui să fie trecerea de la un stil de viață sedentar la un stil de viață activ?

Trecerea trebuie făcută într-un stil progresiv, pas cu pas. Este foarte important de reținut pentru o persoană sedentară care dorește să-și schimbe stilul de viață, să nu "sară" peste anumite etape în ceea ce privește readaptarea la efort și redobândirea unui tonus muscular. Printr-o trecere progresivă vom putea preveni accidentările la nivelul muscular sau articular.

Conform unei analize efectuate la Colegiul Medical al Universității Qingdao, bazată pe mai multe studii observaționale, un stil de viață sedentar prezintă un risc crescut de depresie. Care sunt efectele pe care le poate avea sedentarismul asupra stării noastre?

La nivel psiho-emoțional, sedentarismul favorizează depresia, stările de anxietate, lipsa încrederii în sine. În cele din urmă acest proces se poate transforma într-un cerc vicios în care sedentarismul aduce depresia, iar depresia alimentează mai departe sedentarismul. Este foarte important să conștientizăm aceste schimbări care au loc și să întrerupem acest cerc vicios.

Ce exerciții recomandați să facem acasă pentru combaterea sedentarismului?

Recomand antrenamentele cu propria greutate, exerciții derivate din kinetoterapie, pilates sau yoga sportivă.

Ce poziție ar trebui să adoptăm pe scaun pentru a evita durerile de spate/picioare?

Pentru o perioadă scurtă de timp, putem adopta o poziție în care capul și spatele să fie într-o poziție dreaptă în același aliniament, umerii trași spre înapoi, iar tălpile picioarelor să fie pe sol, genunchii flectați formând un unghi de 90 de grade. Din păcate nu există o poziție ideală și nu cred că va exista vreodată o poziție ideală în ceea ce privește statul pe scaun pentru o perioadă prelungită de timp, fapt pentru care recomand ridicarea de pe scaun după un anumit interval de timp.

În ce măsură credeți că a influențat pandemia de Covid19 sedentarismul?

Din păcate, pandemia a influențat extrem de mult creșterea sedentarismului. S-a produs o resetare a organismului celor care aveau un stil de viață activ sau foarte activ fiind nevoiți să reducă activitatea fizică. Totuși soluții s-au găsit și vor fi mereu alternative pentru a avea activitate fizică. Este doar o chestiune de alegere. Partea bună din tot acest rău a fost conștientizarea importanței activității fizice în viața noastră, că aceasta este esențială, iar acum foarte mulți oameni o prioritizează.

Cum ar putea să devină mai activă o persoană care lucrează în mod constant așezată în fața calculatorului?

Putem crește capacitatea de concentrare și o bună funcționare a creierului prin practicarea unei activități fizice în mod regulat, o alimentație echilibrată și odihnă. Pe scurt prin adoptarea unui stil de viață sănătos.

Ce i-ați spune unei persoane sedentară pentru a o motiva să renunțe la acest stil de viață?

I-aș spune că are foarte puține de pierdut și extrem de multe de câștigat dacă alege să adopte un stil de viață activ și sănătos. În schimb a adopta un stil de viață sedentar nu-ți va aduce niciodată vreun beneficiu, ba din contră, te poți îmbolnăvi - fizic, mental, emoțional. Întotdeauna să se gândească că orice obstacol poate fi trecut și nimic nu este imposibil. Ai nevoie de mintea ta și de corpul tău să funcționeze în condiții optime pentru a avea o viață sănătoasă și echilibrată. Tratează-ți corpul și mintea ca pe un templu de care ai grijă și alimentează-l doar cu lucruri benefice iar el la rândul său îți va oferi ceea ce primește. Este o chestiune de alegere, dorință și ambiție.

Proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA – partener principal de obiceiuri sănătoase. Un demers educativ, menit să stimuleze mintea și corpul pacientului modern.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult