Foto: Profimedia Images
Raportul anual privind climatul Europei în 2023 al Agenției Europene Copernicus a fost publicat recent, iar îngrijorător este faptul că anul trecut peste 150 de persoane și-au pierdut viața din cauza fenomenelor extreme. Pagubele economice în 2023, în Europa, au ajuns la 13,4 miliarde de euro, din care 81% sunt legate de inundații.
„Criza climatică este cea mai mare provocare a generației noastre. Costul acțiunii în domeniul climei poate părea ridicat, dar costul inacțiunii este mult mai mare. După cum arată acest raport, trebuie să valorificăm știința pentru a oferi soluții pentru binele societății", a declarat secretarul general al OMM, Celeste Saulo.
Potrivit raportului, principalele concluzii sunt următoarele:
TEMPERATURĂ: Temperatura medie în Europa în 2023 a fost cu 2,6 °C peste cea din perioada preindustrială, ceea ce indică faptul că în Europa a fost deja depășită limita de 1,5 °C stabilită de tratatul de la Paris. În 11 din cele 12 luni ale anului 2023, temperatura medie în Europa a fost mai mare decât valorile normale.
PLOI: În 2023, precipitațiile în Europa au fost relativ mai mari cu aproximativ 7% față de valorile normale.
NINSORI: Numărul de zile cu zăpadă în Europa a fost mai mic față de media anuală. În Alpi, în timpul iernii, doar trei localități au avut mai multe zile cu zăpadă, în timp ce majoritatea au avut mult mai puține decât media ultimelor decenii.
CALOTE GLACIARE: Ghețarii din Alpi au pierdut 10% din volumul lor în ultimii doi ani, iar din 1976, un volum total de 850 km3 (kilometri cubi) de gheață a calotelor din Europa a fost pierdut.
Regiunea care cuprinde Marea Barents și Svalbard a fost una cu cele mai drastice creșteri de temperaturi medii anuale de pe planetă.
NIVELUL OCEANULUI PLANETAR: La nivel global, o reducere medie de aproximativ 14 metri în grosimea gheții a fost observată din înregistrările prin satelit începute în 1976, iar ghețarii au contribuit cu aproximativ 1 milimetru pe an la creșterea nivelului mediu global al mării în ultima deceniu. În 2023, aceasta a atins un maxim de 1,7 milimetri din cauza pierderii record de masă a ghețarilor la nivel global.
VALURI DE CALDURA MARINE: Temperatura la suprafața mării în toate mările europene și în Marea Mediterană a fost mult peste nivelurile normale. În mai multe mări europene, temperatura medie anuală a mării a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată.
INCENDII DE PĂDURE: Incendiile de pădure de mari proporții au fost multe și în 2023, în special în Iberia, Sicilia și Grecia. 5.000 km, cât Londra, Paris și Berlin la un loc, au ars în sezonul de incendii din 2023. Potrivit raportului, în Evros, în perioada iulie- august 2023, s-a înregistrat cel mai mare incendiu de pădure înregistrat vreodată în Uniunea Europeană.
FURTUNI PUTERNICE: Fenomenele meteo extreme au afectat aproximativ 550,000 persoane in UE.
INUNDAȚII: Inundațiile au fost, de asemenea, foarte răspândite, aproximativ 1,6 milioane de persoane fiind afectate de inundații în 2023.
FATALITĂȚI: În Europa, în 2023, 63 de persoane și-au pierdut viața în furtuni, 44 în inundații și 44 în incendii de pădure.
PIERDERI ECONOMICE: Pagubele economice în 2023 în Europa au ajuns la 13,4 miliarde de euro, din care 81% sunt legate de inundații.
ENERGIE: În 2023, o proporție record din producția efectivă de energie electrică în Europa a fost produsă din surse regenerabile din surse regenerabile, de 43%, față de 36% în 2022.
Situația din România
Comparativ cu celelalte regiuni ale Europei, în estul României au fost observate cele mai mari anomalii ale temperaturii în 2023, între 2-2,5°C față de perioada de referință 1991-2020. De asemenea pentru cea mai mare partea a teritoriului României, 2023 a fost cel mai cald an începând cu 1950.
În ceea ce privește abaterile lunare ale temperaturii, lunile aprilie-iunie au fost caracterizare de temperaturi mai scăzute decât cele ale perioadei de referință 1991-2020. Celelalte luni au avut anomali pozitive ale temperaturii medii dintre care se remarcă recordul de temperatură din ianuarie 2023.
Pentru majoritatea Europei, cu excepția regiunilor nordice, au fost observate cel puțin câteva zile cu stres termic intens, cele mai multe zile (60-80 fiind observate în sudul Europei). În cazul zilelor cu stres termic foarte intens, cele mai multe (până la 80 de zile) find observate în sudul Spaniei. În sudul României, aproximativ 30 de zile au fost caracterizare de stres termic intens.
Cu excepția regiunilor montane, în 2023, în România, a crescut durata de strălucire a Soarelui. În regiunea de sud și de est a fost observată o creștere de până la 6% față de media 1991-2020. De asemenea, în 2023 acoperirea noroasă a scăzut în România cu până la 6% față de media 1991-2020.
În ceea ce privește regimul precipitațiilor, acesta a fost deficitar pentru aproape întreg teritoriul României în 2023, cu regiuni sud-estul Românii fiind caracterizate de valori de abateri negative “excepționale” față de perioada 1991-2020.
Acest articol a apărut inițial și pe platforma InfoClima.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.