Prognoza meteo aduce vești bune pentru schiori: vremea se răcește și va ninge consistent. Cum se schimbă însă sezoanele, de la agricultură, la turismul alb, după cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice

Foto: Alex Nicodim/ Inquam Photos

Vom ajunge să avem o climă mediteraneană în România? Vor dispărea cele 4 anotimpuri așa cum le știm? Directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, spune că se observă influențe în România în ceea ce privește caracteristicile climatului mediteranean, dar poziția geografică în care ne aflăm "ne menține în situația celor patru anotimpuri", cu toate că, în sezoanele de tranziție, vom înregistra situații atipice în ceea ce privește prelungirea verii în lunile de toamna sau prelungirea iernii în lunile de primăvară. De asemenea, directoarea ANM transmite că putem observa, cel puțin după perioade foarte călduroase în lunile de iarnă, că manifestările specifice sezonului alb sunt prelungite în lunile de primăvară.

Ce trebuie să înțeleagă cei care neagă schimbările climatice? am întrebat-o pe doamna Mateescu. "Sigur că, pentru fiecare domeniu în parte există păreri pro sau contra. Însa măsurătorile efectuate în cadrul serviciilor meteorologice naționale, atât la nivel mondial, cât și în țara noastră, confirmă o tendința. Și dacă luăm, spre exemplu, măsurătorile din 1900 și pâna în prezent efectuate la nivelul României, aceasta arătă o tendința evidentă de creștere a temperaturii. 2023 este cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice. S-a înregistrat o temperatură medie a anului trecut de 12,5 grade Celsius, cu abatere termică de 2,3 grade Celsius față de media perioadei 1981 - 2010, depășind recordul înregistrat în 2019 cu o temperatură medie de 12,1 grade Celsius și o abatere de 1,9 grade Celsius.

Perioada 2012 - 2023 reprezintă perioada cea mai călduroasă în care 12 ani consecutiv au înregistrat abateri termice pozitive între 0.68 de grade Celsius în 2021 pâna la 2,33 grade Celsius, iată, în 2023. Practic, începând din 2001 și pâna în prezent, ultimii 23 de ani au fost cei mai călduroși din istorie", a mai spus Elena Mateescu.

În 10 ani mai avem unde să schiem în România?

„Sigur că, în ansamblu, chiar dacă iernile sunt mai blânde, nu excludem să avem și perioade în care fenomenele practic specifice sezonului alb să fie prezente, adică să vorbim de strat de zăpadă, fenomen de viscol și prezența acestuia în zona montană. Am avut ierni în care am fost vitregiți de prezență stratului de zăpadă consistent, dar iată că în această iarnă, luna noiembrie 2023, ne amintim episodul sever, a adus deja primul strat consistent de zăpadă și în zona montană și în zona Moldovei.

Iată că și în această perioadă, după un Crăciun foarte călduros și un debut de an 2024 la fel de călduros, în zona de munte a nins, iar ninsorile vor continua cu precădere și pe parcursul săptămânii care va urma, având în vedere masa de aer polar, care în combinație cu ciclonul format în Mediterana, care este încărcat și de un grad mai mare de umezeală, să aducă din nou cantități predominante sub formă de ninsoare", a mai explicat directoarea ANM.

„Vom avea unde schia și în următorii 10 ani, chiar dacă va trebui să intervenim prin ceea ce înseamna tunuri de zăpadă, ca să suplimentăm nevoia de a avea un strat consistent pentru practicarea sporturilor de iarnă", a ținut să mai spună Elena Mateescu.

Sunt reversibile schimbările climatice?

„Cu siguranță trebuie să respectăm ceea ce înseamna măsurile de adaptare prin limitarea temperaturii creșterii aerului la ceea ce înseamna pragul țintă la care s-au angajat guvernele în Acordul de la Paris din 2015. Dar trebui să ținem cont de fiecare sector economic, astfel încât măsurile identificate să fie eficiente și să poată minimaliza efectele schimbărilor climatice, dar și restul efectelor sociale. Și pentru că sunt agrometeorolog, aș da câteva exemple: este posibil să adaptăm noile tehnologii la mersul condițiilor scenariilor climatice viitoare, cel puțin din perspectiva culturilor de câmp. Adică să decalăm calendarul agricol față de ceea ce știm în prezent.

Dacă în prezent sau în anii trecuți cultivăm grâul de toamnă în special în luna octombrie, este posibil ca în viitor să cultivăm mult mai târziu, în luna noiembrie, iar la polul opus, pentru semănăturile de primăvară, să nu mai considerăm luna aprilie cea mai favorabilă pentru înființarea culturii de porumb, ci luna martie", a mai spus Elena Mateescu.

Duminică noaptea spre luni, ninsorile se vor extinde în aproape toată țara, luni e posibil să ningă și în Capitală. Iar marți dimineața, prezență stratului de zăpadă va favoriza scăderea regimului de temperaturi inclusiv în București. E posibil aici să consemnăm -10 grade.

Zilele de marți și miercuri vor fi cele mai reci din acest episod. Toată săptămână va fi caracterizată de o vreme mai rece, după care ne apropiem de ceea ce ar fi normal pentru cea mai rece luna a anului, luna ianuarie, după care în ultima decadă, din 18 ianuarie să mai avem un episod în care să discutăm de valori de temperaturi mai coborâte, asociate și cu ninsori.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp