Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Cu ce-am rămas după ziua de astăzi?”

Principele Nicolae

Foto: Facebook Constantin Constans

„Cu ce am rămas după ziua de astăzi?” Am auzit întrebarea asta rostită de cineva, unul din cei mulți care au vorbit la televizor, pe unul dintre posturile care transmiteau funeraliile Regelui nostru. Am auzit-o și, imediat, am și simțit-o ca pe-un gong, în creier.

După ziua „de astăzi” știu și mai multe despre Mihai I al României. Am auzit lucruri pe care le știam, am auzit lucruri noi, pe care n-am apucat să le aflu până acum, am auzit lucruri pe care nici nu le-am știut și nici nu aveam cum să le aflu pentru că s-au rostit azi pentru prima dată: mărturii duioase despre Regele meu, venite de la oameni care au avut imensul noroc de a se fi aflat vreodată în preajma lui.

După ziua „de astăzi” știu că s-a-ncheiat o eră și că începe alta, o eră pe care tare o mai văd sumbră, periculoasă, tristă. Nu m-au învățat ai mei cum să mă feresc de neocomuniști, de teroriști,de mafioți, de dezaxați psihic care ar putea bântui prin stații de metrou… Nici n-aveau cum.

După ziua de astăzi știu că nu-mi mai pasă deloc (nu prea mi-a păsat nici până acum) că sunt și oameni care spun sau scriu lucruri rele despre Regele meu. Le-am citit și după aceea m-am gândit: „Bine-bine, tu, cel care vii să-mi spui că Mihai I nu a fost cel pe care-l cred eu a fi fost, vrei să fii crezut. Dar câți au auzit de tine? În schimb, de cei care vorbesc atât de frumos despre el, și eu și alții am auzit de mult: surorile Coposu, Alexandru Paleologu, Neagu Djuvara, Andrei Pleșu, oh! și câți alții! 

După ziua de astăzi am rămas în continuare cu uimirea de a nu fi auzit pe nimeni dintre cei pe care i-a intervievat Lucian Mândruță recent, la pelerinajul de la catafalcul Regelui, să spună că urmașul de drept al coroanei ar fi Majestatea Sa Margareta, ci Principele Nicolae. Nu am apucat să ascult toată emisiunea, e drept, doar o oră și jumătate din ea, atât cât durează drumul meu de la serviciu până acasă, dar mi-a fost de-ajuns ca să-mi dau seama că Margareta a dezamăgit. Poate până la sfârșitul emisiunii, cineva o fi spus că o vede și pe ea urmașă.

După ziua de astăzi m-am convins că protestele civilizate ne aduc bile albe din partea Europei, dar nu rezolvă nimic! Cred că Dragnea, Tăriceanu, Iordache, Nicolicea și restul se uită la noi de după perdele și se prăpădesc de râs. „Ia uite, la fraierii ăștia! Ieri au fost muți, azi sunt orbi. Cred că urmează să fie surzi mâine, nu? Sunt amuzanți de altfel, probabil se cred perseverenți. Mai perseverenți ca noi.”

Nici după ziua de astăzi Președintele nu dă semne de viață. Iar ne-am procopsit c-un președinte care nu-și iubește poporul!

După ziua de astăzi, spre seară, mi-am amintit că acum 28 de ani, la Timișoara, se-ntâmpla ceva! Ceva ce a schimbat (din păcate!) prea puțin în bine lucrurile în țara asta. Era iarnă, frig și venea Crăciunul. Oare Ceaușescu s-o fi gândit că asta i-ar împiedica pe români să iasă din casă și că-și poate vedea liniștit de treburile lui? Dacă da… rău s-a mai gândit! Că ce i s-a-ntâmplaaat! Și cred că tot pe frig și Crăciun mizează și Guvernul României 2017. Sau, nu? Atunci, pe ce?

După ziua de astăzi, am rămas cu aceeași întrebare în minte, o întrebare pe care mi-o pun de 28 de ani, o întrebare care-mi roade și sufletul nu numai mintea: de ce după regi, poporul meu își alege doar conducători care-l urăsc cu-atâta forță?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Liviu check icon
    Aşa se întâmplă când nu respectăm principiul nescris al prezidenţialelor. Johannis e un preşedinte ok, le-a plăcut până şi americanilor (au zis că seamănă cu JFK). Trebuia să mergem pe linia Johannis şi la parlamentare. Apar tot felul de partide mici şi voturile din opoziţie se risipesc la nesfârşit. Foarte ok, partide ok, însă mici şi fără putere în teritoriu. Nu atrag destule voturi. Poate vor avea o şansă peste ani, când se vor mai coace, dar acum ar fi trebuit să respectăm principiul prezidenţialelor.
    • Like 0
  • Cand aud prostii din astea, cu presedintele Iohannis care nu-si iubeste poporul... Ce ati vrea, sa imbratiseze 10 oameni in fiecare sasptamana ca poporul sa se simt iubit?
    Presedintele spune de feicare data cand sunt derapaje (topaiala fiscala, critica legile justitiei) face tot ce tine de atributiile domniei sale.
    Iar legea salica prevede ca succesiunea merge doar pe linie masculina, deci nu trece pe la femei. Asa ca nici Nicolae, fiul Elenei,, nu ar fi in linie.
    • Like 0
  • violet check icon
    Eu nu cred că Iohannis va tăcea la nesfârșit. Cred că va vorbi la momentul potrivit, care nu a venit încă. În ceea ce-l privește pe Principele Nicolae, pot specula, ca și alții, că s-a încercat înlăturarea sa de la succesiune, fiind considerat ”periculos” de Margareta și Duda, el fiind singurul băiat dintre urmașii regelui Mihai. Păcat că la asta a fost părtașă chiar mama lui, cel puțin atunci când și-a exprimat ”dezamăgirea” față de încercarea de ”violare de domiciliu” ( ?! ) făptuită, cică de Nicolae. Eu cred că era doar disperarea unui nepot - care fusese, în mod evident, apropiat de bunicul său - de a-l vedea pe patul de moarte.
    • Like 0
    • @ violet
      Da, și eu am văzut tot un nepot disperat să-și vadă bunicul. Din aparițiile publice ale Regelui in România, de-a lungul timpului, cred că toți am observat că Majestatea Sa îl avea mereu în preajmă pe Principele Nicolae. Cineva se teme de Bau-Bau, nu-i așa? Chiar și mama Principelui...
      • Like 0
  • Liviu check icon
    Păi nu prea are ce să aleagă. Există un singur partid şi restul o serie de partide şi partiduleţe pe care se risipeşte jumătatea de voturi care mai rămâne. Când o să ajungem şi noi la un sistem bipartid, cum e prin alte locuri? Să fie două partide mari şi late, cum au americanii sau britanicii. Apar la acronime peste noapte de nu mai înţelegi ce şi cum. Unele partide se separă, altele fac alianţe etc. Eşti ca cetăţeanul turmenat a lu' nenea Iancu...
    • Like 1


Îți recomandăm

shinzo abe

Puțin după ora 11, în zona pietonală din fața gării Yamato-Saidaiji din Nara, au început discursurile electorale. Reprezentanți locali, un parlamentar, apoi primarul orașului vorbeau pe rând, într-o formulă des întâlnită în campaniile electorale. foto Profimedia

Citește mai mult

Soc / sursa foto: Profimedia

Într-o după-amiază, cu oile pe-o tăietură mai veche, mă lăsasem către pădure. Nicu stătea pe areapa de diladeal. Am dat acolo de un brad bătrân, doborât de vânturi, suspendat pe-un gruneț. M-am cocoțat pe el și-am mers până spre vârf; am șezut între cepi, urmărind oile împrăștiate prin zmeurari, de la înălțime. Vremea era plăcută, oile cuminți așa că am început să mă plictisesc. Cum am rămas copil cu mintea, nu cu răutatea, de câte ori mă plictisesc încep și eu să fac ce fac copiii: tot felul de crâmpote.

Citește mai mult

Epstein files / sursa foto: Profimedia

A fost o săptămână de groază. Am încercat să înțeleg ce se întâmplă la vârful politic din Statele Unite, dar e prea mult. Nu fac față. Nu reușesc să leg toate firele. Rămân doar cu o senzație apăsătoare: groaza față de ce au putut face Epstein și oamenii din jurul lui. Agravat de sentimentul că ceea ce s-a întâmplat acolo este doar ce a venit acum la suprafață, asemenea lucruri se întâmplă peste tot. Citesc cu interes articolul domnului Bănescu. Mă regăsesc, desigur, în condamnarea fermă a faptelor perverse și sunt de acord cu aluzia la Epstein ca „iluzionistul perfect”, aproape o întrupare a diavolului. Dar, din păcate, aș muta acest „iluzionist perfect” dintr-o singură persoană în fiecare dintre noi.

Citește mai mult