„Cum naiba să nu fim săraci și pe buza falimentului mereu?!...” Ce zice cartea de economie despre dobânzi

Foto: Laurence Mouton / PhotoAlto / Profimedia

Ce zice cartea de economie despre dobânzi?

A. Dacă bunăstarea oamenilor scade -> Scade oferta de capital (oamenii economisesc mai puțin, oamenii consumă economisirile acumulate în perioada anterioară) -> Dobânda crește

B. Dacă guvernul operează cu deficite bugetare mari și excesive -> Crește cererea de capital (guvernul finanțează aceste deficite împrumutând resurse de pe piețele financiare) -> Dobânda crește

C. Dacă inflația așteptată crește -> Scade oferta de capital (oamenii folosesc economisirile anterioare pentru bunuri de folosință îndelungată care se vor scumpi) -> Dobânda crește (relația nu este valabilă și invers, se numește Relația Fisher după Irving Fisher, un economist monetarist care a expus-o prima dată în teorie)

D. Dacă riscul asociat plasamentelor financiare crește -> Oferta de capital scade (oamenii plasează economisirile într-o măsură mai mică în active financiare, își lichidează pozițiile de pe piețele financiare) -> Dobânda crește

E. Dacă profitabilitatea asociată plasamentelor financiare scade -> Oferta de capital scade (similar punctului D) -> Dobânda crește

F. Dacă lichiditatea asociată plasamentelor financiare scade -> Oferta de capital scade (investitorii încearcă să scape de activele financiare devenite greu transformabile în bani lichizi, nu cumpără altele noi) -> Dobânda crește

G. Dacă inflația așteptată crește -> Cererea de capital dinspre operatorii privați crește (vor să împrumute mai mult acum și să dea înapoi în viitor când puterea de cumpărare scade) -> Dobânda crește (Relația Fisher dinspre cererea de capital).

Teoria economică oferă aceste 7 explicații de bază cu privire la mecanica dobânzilor (prețul capitalului) în piață. Mai sunt și altele derivate din ele.

Astăzi toți acești factori menționați mai sus, spune economia, presează simultan pe dobânzi ca ele să crească. Și vor crește pentru că altfel ajungem la faliment și la probleme și mai mari.

Dintre toți acești factori, cel mai problematic îl regăsim și la punctul C și la punctul G. Când inflația este așteptată să crească și mai mult, și este așteptată, oferta de capital scade simultan cu creșterea cererii de capital. Inflația imprimă dobânzilor un ritm de creștere mai accelerat decât cresc celelalte prețuri din economie.

Ce zice manualul de politică despre dobânzi?

Dobânzile cresc pentru că băncile sunt nesimțite, ticăloase, nenorocite, se înțeleg între ele la ceas de taină etc. Pentru aceste lucruri, trebuie reglementate și mai mult, controlate și mai mult, lovite din toate părțile. Avem nevoie de un „chirițoi” să îl trimitem peste ele să le liniștim. Sau, avem nevoie să tipărim și mai mulți bani ca să scădem dobânzile (efectul fiind, de fapt, contrar dacă e să luăm în calcul o altă teorie cheie din știința economică - teoria cantitativă a banilor).

Și poporul: „Uraaa!”. Tătucul e de partea noastră, nu de partea științei economice. Care e și ea o „umanioară” acolo. Nu spune nimic relevant despre problemele noastre.

Și dă-i înainte cu lupta de clasă!

Cum naiba să nu fim săraci și pe buza falimentului mereu... Prea mereu cu „teoria ca teoria, dar practica ne omoară”, deși nu știm cum căutăm și găsim o carte de economie pentru problemele noastre.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp