Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Cum naiba să nu fim săraci și pe buza falimentului mereu?!...” Ce zice cartea de economie despre dobânzi

oameni pe străzi

Foto: Laurence Mouton / PhotoAlto / Profimedia

Ce zice cartea de economie despre dobânzi?

A. Dacă bunăstarea oamenilor scade -> Scade oferta de capital (oamenii economisesc mai puțin, oamenii consumă economisirile acumulate în perioada anterioară) -> Dobânda crește

B. Dacă guvernul operează cu deficite bugetare mari și excesive -> Crește cererea de capital (guvernul finanțează aceste deficite împrumutând resurse de pe piețele financiare) -> Dobânda crește

C. Dacă inflația așteptată crește -> Scade oferta de capital (oamenii folosesc economisirile anterioare pentru bunuri de folosință îndelungată care se vor scumpi) -> Dobânda crește (relația nu este valabilă și invers, se numește Relația Fisher după Irving Fisher, un economist monetarist care a expus-o prima dată în teorie)

D. Dacă riscul asociat plasamentelor financiare crește -> Oferta de capital scade (oamenii plasează economisirile într-o măsură mai mică în active financiare, își lichidează pozițiile de pe piețele financiare) -> Dobânda crește

E. Dacă profitabilitatea asociată plasamentelor financiare scade -> Oferta de capital scade (similar punctului D) -> Dobânda crește

F. Dacă lichiditatea asociată plasamentelor financiare scade -> Oferta de capital scade (investitorii încearcă să scape de activele financiare devenite greu transformabile în bani lichizi, nu cumpără altele noi) -> Dobânda crește

G. Dacă inflația așteptată crește -> Cererea de capital dinspre operatorii privați crește (vor să împrumute mai mult acum și să dea înapoi în viitor când puterea de cumpărare scade) -> Dobânda crește (Relația Fisher dinspre cererea de capital).

Teoria economică oferă aceste 7 explicații de bază cu privire la mecanica dobânzilor (prețul capitalului) în piață. Mai sunt și altele derivate din ele.

Astăzi toți acești factori menționați mai sus, spune economia, presează simultan pe dobânzi ca ele să crească. Și vor crește pentru că altfel ajungem la faliment și la probleme și mai mari.

Dintre toți acești factori, cel mai problematic îl regăsim și la punctul C și la punctul G. Când inflația este așteptată să crească și mai mult, și este așteptată, oferta de capital scade simultan cu creșterea cererii de capital. Inflația imprimă dobânzilor un ritm de creștere mai accelerat decât cresc celelalte prețuri din economie.

Ce zice manualul de politică despre dobânzi?

Dobânzile cresc pentru că băncile sunt nesimțite, ticăloase, nenorocite, se înțeleg între ele la ceas de taină etc. Pentru aceste lucruri, trebuie reglementate și mai mult, controlate și mai mult, lovite din toate părțile. Avem nevoie de un „chirițoi” să îl trimitem peste ele să le liniștim. Sau, avem nevoie să tipărim și mai mulți bani ca să scădem dobânzile (efectul fiind, de fapt, contrar dacă e să luăm în calcul o altă teorie cheie din știința economică - teoria cantitativă a banilor).

Și poporul: „Uraaa!”. Tătucul e de partea noastră, nu de partea științei economice. Care e și ea o „umanioară” acolo. Nu spune nimic relevant despre problemele noastre.

Și dă-i înainte cu lupta de clasă!

Cum naiba să nu fim săraci și pe buza falimentului mereu... Prea mereu cu „teoria ca teoria, dar practica ne omoară”, deși nu știm cum căutăm și găsim o carte de economie pentru problemele noastre.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    La teorie suntem foarte buni - chiar cei mai bun din lume as putea spune - dar practica ne cam omoara. Pe banca toti suntem cei mai buni antrenori, dar cand intram pe teren ne impiedicam de nu se poate. Prin urmare cum iesim la liman?
    • Like 0


Îți recomandăm

Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult

Referendum Italia justitie / sursa foto: Profimedia

Reforma italiană a magistraturii a eșuat. Guvernul Meloni intenționa modificarea Constituției, pentru a separa cariera procurorilor de cea a judecătorilor, a reorganiza CSM în două consilii judiciare pentru cele două ramuri ale magistraturii și a redefini mecanismul disciplinar vizând magistrații. Dar cetățenii italieni au spus NU: 54% voturi împotrivă, la o participare de aproape 59%. Acest referendum ar trebui să dea de gândit și autorităților de la București.

Citește mai mult