Războiul din Ucraina, victoria lui Trump în SUA, anularea alegerilor din România au galvanizat energiile și puterile politice ale lumii și totodată au declanșat la nivelul psihologiei colective isterii, emoții, dar și multă frică în spațiul public. Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Într-o Europă devastată de război și extrem de fragmentată, Monnet nu a încercat să construiască o uniune peste noapte. foto: Credit: ALEXANDROS MICHAILIDIS / Alamy / Profimedia

Acestea sunt cuvintele unuia dintre soldații din regiunea Kursk care s-au predat ucrainenilor. Foto: Kirill Chubotin/ Sipa Press/ Profimedia

Miliarde de litri de combustibil ars, nevoia în prezent și în viitor de “munți” de oțel și beton proaspăt pentru fortificații de ambele parți ale frontului dar și eventuala reconstrucție a Ucrainei, sutele de lovituri asupra sistemelor energetice; toate conturează un tablou climatic sumbru și un conflict climatic în urma căruia Rusia ar putea fi responsabilă pentru plata a despăgubiri în valoare de miliarde de euro. Foto: Profimedia Images

Rusia „bate pasul pe loc” în acest război - chiar dacă a debutat cu declarații sforăitoare despre înfrângerea Ucrainei într-un interval de timp foarte scurt - din cauza corupției înfiorătoare a societății rusești. Foto: Genya Savlov / AFP / Profimedia

Pe frontul din Ucraina situația este complicată. Luptele sunt destul de intense: stradă cu stradă, casă cu casă, după cum declară într-un interviu pentru Republica Martin Kuz, corespondent de război și autor al unui buletinul informativ săptămânal privind realitățile frontului. Martin relatează de doi ani despre războiul de agresiune pe scară largă început de Vladimir Putin și spune că situația de pe linia frontului este acum dificilă, pentru că armata ucraineană s-a confruntat în ultimele luni cu oboseala trupelor, moralul din ce în ce mai scăzut și lipsa munițiilor pentru a rezistat în fața atacurilor rusești. Foto: Wojciech/ AFP / Profimedia

Rusia, dacă vrea și de fapt asta își dorește, va tăia complet accesul Ucrainei la Marea Neagră. Foto: ikolay Vinokurov / Alamy / Alamy / Profimedia

Unii parlamentari au aplaudat fluturând steagul Ucrainei. Din pachetul de aproape 61 de miliarde de dolari, votat cu o susținere largă, 14 miliarde de dolari permit Ucrainei să cumpere sisteme avansate de armament și alte echipamente de apărare. Președintele Zelenski a mulțumit Statelor Unite, exprimându-și speranța că proiectul de lege va fi susținut și în Senat semnat apoi de Joe Biden (foto: Piese de armament rusesc distruse de soldații din Ucraina au fost expuse în 2023, în centrul Kievului. Foto: Renaud Rebardy / Alamy / Alamy / Profimedia).

Criza mult așteptată din Orientul Mijlociu a sosit. După atacul aerian de săptămâna trecută al Israelului asupra consulatului iranian din Damasc, în care au fost uciși mai mulți generali iranieni, sâmbătă seară a venit și răspunsul regimului de la Teheran. Foto: Ayal Margolin/JINI / Xinhua News / Profimedia

Vladimir Putin a câştigat așa-zisele alegeri prezidenţiale din Rusia cu peste 87%, iar în discursul de mulțumire a spus că Rusia trebuie să îşi întărească armata și că el „va rezolva” războiul din Ucraina. Votul care i-a adus lui Putin al cincilea mandat la Kremlin a fost însoţit de numeroase proteste, în special „Amiază împotriva lui Putin” organizat la apelul opoziţiei, la care au participat mii de oameni în întreaga lume.Profesorul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, spune într-un interviu pentru Republica că „nu vor urma schimbări în bine pentru ruși în următorii șase ani de mandat ai lui Putin, pentru că liderul de la Kremlin nu e nici Gorbaciov și nu măcar Hrușciov. „Regimul a atins un maxim de represiune, încât de acum încolo cred că sporirea ei devine chiar toxică și poate duce la reacții contrare”, crede profesorul Goșu. Foto: Kommersant Photo Agency / ddp USA / Profimedia