Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Firmele, angajații și pomana porcului.” Vreți să știți dacă angajatorul vă oferă beneficii reale? Dacă da, răspundeți la următorul chestionar

gifts

Foto: Getty Images

Ne-am obișnuit deja ca în luna decembrie, pe lângă tot felul de date statistice despre activitatea firmelor, să le aflăm și pe cele despre modurile în care angajatorii se transpun în postura de Moș Crăciun pentru angajații lor. Datele au sosit și anul acesta la timp, fiind preluate de aproape toate publicațiile de business și de multe dintre cele cu caracter general, dintr-un studiu efectuat de o cunoscută platformă de recrutare online, derulat în perioada 11 noiembrie-2 decembrie, pe un eșantion de circa 350 de companii.

Titlurile știrilor/articolelor despre respectivul studiu porneau de la variante seci, simple procente (“77% dintre companii iși recompensează angajatii la final de an”) și ajungeau până la forme pline de entuziasm (“Vești bune pentru angajații din mediul privat. Se pregătesc prime de Crăciun”). Conținutul articolelor era cam același, indiferent de titlu. Se referea la tot felul de procente cărora le erau asociate puține informații calitative, suficiente pentru ca angajații să spună mulțumesc, așa cum se cuvine la primirea oricărui cadou, dar insuficiente pentru a stârni vreun entuziasm de masă în rândurile acestora.

Vă propun să aruncăm o privire pe cifrele prezentate, poate reușim să vedem în spatele lor și ceva motive de entuziasm:

77% dintre companii vor recompensa angajații la final de an. 28% dintre acestea vor acorda prime de Crăciun, 18% vor oferi zile libere suplimentare, 16% spun că vor recompensa angajații cu pachete de sărbători, în timp ce 15% vor acorda unul dintre următoarele beneficii: al 13-lea salariu, bonus de performanță, teambuilding sau tombole cu premii. Pe de altă parte, 12% vor organiza totuși petreceri de Crăciun în acest an, în timp ce 11% dintre angajatori nu vor oferi niciun beneficiu suplimentar la final de 2021.

În primul rând trebuie să reamarcăm o amestecare nepotrivită în cele 15% a unor beneficii reale, cum sunt al 13-lea salariu și bonusurile de performanță, cu unele minore de genul teambuilding sau tombole cu premii. Așa cum sunt prezentate datele știm doar că procentul firmelor care oferă al 13-lea salariu sau bonusuri de performanță este sub 15%. Dar nu știm dacă nu cumva este mai mic de cinci, trei sau unu la sută. Era important de știut, deoarece diferența este foarte mare între acestea și așa-numitele beneficii de genul “primă de porc” (care uneori poate ajunge doar de o friptură), coș sau pungă cu d-ale gurii, cină sau gustare la restaurant, telefon real sau de jucărie tras la sorți sau o zi liberă de odihnă, după cheful de sărbători. Așadar cu excepția celor foarte puțini care vor beneficia de un salariu suplimentar sau de bonusuri de performanță, pentru cei mai mulți dintre angajați entuziasmul stârnit de firma în postură de Moș Crăciun fie nu există deloc, fie va dispărea brusc după masa festivă sau în cel mai bun caz, pentru unii, se va volatiliza odată cu aburii mahmurelii în ziua liberă suplimentară.

Recitind paragraful anterior, mi-a trecut o clipă prin cap că exagerez bagatelizând eforturile făcute de firme pentru angajați. Dar m-a readus rapid la realitate ideea cu care vreau să continui.

Datele prezentate nu ne oferă informații despre mărimea acestor „beneficii” pe care firmele intenționau să le acorde de sărbători. Dar ne putem face o imagine analizând datele din studiu referitoare la intențiile firmelor pentru anul 2022 (pentru întregul an, nu doar pentru sărbători): 

„La capitolul planuri pentru 2022, aproape o treime dintre companii își propun să ofere beneficii extrasalariale cu valori cuprinse între 200 și 400 de lei per angajat, 24% vor să investească între 400 și 600 de lei pentru fiecare persoană și aproape 20% își propun să ofere beneficii extrasalariale de peste 1.000 de lei per membru în 2022.”

Foarte probabil cele 20% dintre firme care își propun un plafon anual peste 1000 lei sunt firme care oferă tichete de masă (potrivit autorilor studiului “tichetele de masa rămân, în continuare, în topul celor mai populare beneficii extrasalariale și în 2022”). Nu reiese foarte clar din modul cum sunt prezentate datele dar, foarte probabil, alte aproape 20% dintre firme nu vor oferi deloc beneficii extrasalariale. Iar aproape 60% dintre companii, dacă facem o medie ponderată, vor oferi beneficii extrasalariale de aproximativ 350 lei pe angajat pe întreg anul.

Așa stând lucrurile, calculați dumneavoastră dacă prima medie de sărbători din statisticile care ne vor fi anunțate de publicații în decembrie 2022, mai sec sau mai entuziast, va ajunge de un porc, de o pulpă sau doar de o friptură.

Știu că sunt multe firme care nu își permit să ofere o primă de sărbători. Dar la fel de bine știu, prin prisma ocupației, că multe firme care ar putea oferi prime de valoarea unui porc se limitează cel mult la o friptură. Iar ceea ce mă îngrijorează este că an de an continuă să se vorbească de astfel de mici atenții ca de niște reale beneficii extrasalariale. Și fac asta laolaltă angajatori, manageri de resurse umane sau de orice fel, împreună cu firme de recrutare și consultanță. O fac atât de convingător încât și mulți dintre angajații de rând își însușesc discursul.

Nu sunt beneficii, sunt niște mici atenții pentru care angajații ar trebui să spună cel mult un mulțumesc sau un bogdaproste, dacă e vorba de o plasă cu niște cârnați, o ciocolată și o sticlă de vin. Cum nu sunt beneficii nici faptul că salariatul este trimis la un curs cu obligația de a semna o anexă la contract care îl obligă la plata cursului dacă vrea să plece din firmă sau faptul că este lăsat să lucreze de acasă de parcă munca nu ar fi tot aia și eventual cu familia suportând tot disconfortul sau chiar unele costuri financiare. Cum nu sunt beneficii reale nici tichetele de masă, nici o asigurare medicală basic (care de multe ori e oferită de furnizorii de servicii de sănătate la pachet cu medicina muncii cu un cost suplimentar neglijabil).

Dragi angajați, vreți să știți dacă angajatorul vă oferă cu adevărat beneficii reale? Dacă da, răspundeți la chestionarul de mai jos:

  • Angajatorul vostru contribuie pentru dumneavoastră la plata pentru o pensie privată (nu mă refer la pilonul 2)?
  • Dacă angajatorul vă oferă o asigurare de sănătate privată aceasta acoperă o eventuală spitalizare?
  • În contractul de muncă sau într-un alt document aveți stipulate explicit bonusurile salariale periodice, cu valori și cu performanțe cuantificabile și tangibile pentru care sunt acordate?
  • Dacă firma este una pe acțiuni aveți o schemă clară și avantajoasă prin care puteți achizitiona acțiuni, iar dacă este un S.R.L. există o schemă transparentă de alocare a unei părți din profitul anual ca bonusuri pentru toți angajații?
  • Dacă la un moment dat, din anumite motive, ar trebui să suspendați munca pe trei luni, angajatorul ar fi de acord?

Aș putea să continui cu exemplele despre ce înseamnă cu adevărat beneficii extrasalariale, dar vom avea ocazia să vorbim despre ele într-un articol viitor. Până atunci, dacă răspunsul la toate întrebările de mai sus este nu, cu regret vă spun că nu prea beneficiați de beneficii reale. Cel mult beneficiați de o atenție elementară, pe care o firmă trebuie să o acorde angajaților de sărbători.

Sărbători fericite!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De ce ar trebui firmele sa ofere "cadouri de Craciun"? 12 salarii lunare bune sunt un "beneficiu" mult mai onest.
    Perceptia mea dupa 25 de ani de munca e urmatoarea:
    - al 13lea salariu e folosit ca "sa fixeze" angajatii in trimestrul al patrulea. Managerii stiu ca oamenii nu vor demisiona in octombrie-decembrie ca sa isi primeasca acest al 13lea salariu. De asemenea, e folosit ca "saving" la buget: bugetul e folosit luand in calcul 13 salarii per angajat, dar toti managerii stiu ca un procent dintre angajati vor pleca, astfel incat vor economisi nu n salarii pana la finalul anului, ci n+1. Personal consider mult mai cinstit acelasi venit anual impartit la 12 salarii lunare, in loc de 13, pt ca atunci cand salariatul demisioneaza "pierde" doar numarul de salarii egal cu lunile ramase din an.
    - multe dintre beneficiile oferite pe parcursul anului sunt doar de fatada: de ex reduceri la diverse magazine/restaurante/agentii de voiaj. Multi angajati nu vor apela la aceste reduceri, iar in multe alte cazuri aceste reduceri sunt identice cu cele oferite prin programele de fidelizare ale acelui magazin/restaurant.
    - daca luati in calcul perspectiva de business toate "beneficiile" intra la cheltuieli, deci toate aceste sume ar putea fi incluse in 12 salarii lunare, mult mai onest. Dar inca o data: unii angajati demisioneaza, deci nu vor "beneficia de beneficiile de Craciun" (=> economie la buget), iar pe de alta parte aceste beneficii sunt folosite ca marketing. O miscare inteligenta pentru management, dar...nu si pentru salariati.
    • Like 0
  • Nume check icon
    "Cel mult beneficiați de o atenție elementară, pe care o firmă trebuie să o acorde angajaților de sărbători.". De ce trebuie?
    Am lucrat la o corporatie care la un moment data a avut peste 50 miliarde de dolari cifra de afaceri. Primeam eventual un pachet de dulciuri si o petrecere de Craciun, mai mult sau mai putin sofisticata. Si cam atat. Si totul era in regula. Noi toti vrem sa fim capitalisti dar in acelasi timp vrem sa fim tratati ca in socialism. Cum poate functiona acest lucru?
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult