„M-am săturat. Nu mai vreau să muncesc la corporație! Dacă aș putea, mâine aș pleca’’. Abordarea riscurilor psihosociale

foto Getty Images

„M-am săturat. Nu mai vreau să muncesc la corporație! Dacă aș putea, mâine aș pleca.’’

Îți sună cunoscut?

Presiunea legată de locul de muncă a devenit un subiect tot mai frecvent în discuțiile pe care le avem în diferite grupuri de prieteni. Tot mai mulți dintre ei spun că se simt copleșiți, intimidați și supuși hărțuirii psihologice la locul de muncă, și asta indiferent de vârstă sau de poziția managerială. Inclusiv cei care lucrează de acasă spun că nu mai pot să se concentreze, se simt obosiți, greșesc mai des, sunt într-o stare de depresie și epuizare profesională (burnout).

Oare cine este responsabil pentru asta: lipsa lor de competență, caracterul lor? Am început să mă documentez și uite ce am aflat.

Așa cum explică Maslach și Leiter (2016):

„Burnout-ul este un sindrom psihologic care apare ca răspuns la expunerea prelungită la factori de stres interpersonal cronici la locul de muncă. Cele trei dimensiuni-cheie ale răspunsului sunt epuizarea copleșitoare, sentimentele de cinism și detașare față de muncă, precum și senzația de ineficiență și lipsă de realizări.”

Cercetările recente demonstrează că structurile organizaționale, practicile de leadership și dinamica relațiilor sociale din cadrul organizațiilor joacă un rol esențial în sănătatea mintală și starea de bine a angajaților. Ca urmare, riscurile psihosociale nu mai reprezintă un aspect pe care organizațiile să îl abordeze doar informal sau doar atunci când apar probleme.

În prezent, abordarea riscurilor psihosociale a depășit stadiul de „problemă culturală a implicării angajaților” și a devenit și o cerință legală de conformitate.

Legislația europeană, inclusiv Directiva-cadru 89/391/CEE și directivele conexe, împreună cu legislația muncii din România, stabilesc în mod clar obligația angajatorilor de a proteja atât sănătatea fizică, cât și sănătatea psihologică a angajaților.

Publicat în 2021, ISO 45003 reprezintă primul standard internațional dedicat managementului sănătății psihologice, siguranței psihologice și riscurilor psihosociale la locul de muncă. Acesta completează standardul ISO 45001 privind sistemele de managementul sănătății și al securității în muncă și extinde conceptul de siguranță ocupațională dincolo de pericolele fizice, incluzând astfel și bunăstarea psihologică.

Definiții cheie

Din perspectiva sănătății și a siguranței în muncă, ISO 45003 operează cu următoarele concepte:

Pericolele psihosociale sunt aspecte ale muncii și ale relațiilor de muncă ce au potențial de a provoca daune psihologice și fizice: mediul de lucru, organizarea muncii, factori sociali.

Riscurile psihosociale se referă la probabilitatea și gravitatea apariției unui prejudiciu atunci când lucrătorii sunt expuși la pericolele psihosociale.

Siguranța psihosocială se referă la condițiile care afectează bunăstarea psihologică și socială a angajaților la locul de muncă.

Siguranța psihosocială nu trebuie confundată cu siguranță psihologică. Siguranța psihologică exprimă convingerea că poți să spui deschis ce gândești, să îți recunoști greșelile și să exprimi îngrijorări fără teamă că vei fi pedepsit.

Categorii de riscuri psihosociale

ISO 45003 identifică trei categorii largi de riscuri psihosociale: mediul de lucru, organizarea muncii și factorii sociali.

Figura 1. Categorii de pericole psihosociale, conform ISO 45003.

Deși aceste categorii sunt prezentate separat, riscurile psihosociale asociate fiecăreia sunt strâns interconectate și, de multe ori, se potențează reciproc. Înțelegerea impactului lor cumulativ este esențială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenire și intervenție.

Exemplele de mai jos ilustrează unele dintre riscurile psihosociale identificate în ISO 45003.

1. Mediul de lucru

Mediul fizic de lucru poate influența semnificativ bunăstarea psihologică a angajaților. Exemplele de riscuri psihosociale includ:

• Echipamente inadecvate sau defecte
• Condiții de lucru precare, inclusiv spațiu de lucru insuficient, iluminat, praf excesiv, temperaturi nepotrivite sau niveluri ridicate de zgomot
• Lipsa uneltelor sau echipamentelor adecvate pentru a efectua treaba în siguranță și eficient
• Lucrul în medii instabile sau extreme
• Lucrul în zone de conflict sau cu risc ridicat
• Implementarea și integrarea tehnologiilor de inteligență artificială (IA) fără planificare, comunicare sau suport adecvat

2. Organizarea muncii

Modul în care munca este proiectată, gestionată și alocată poate crea riscuri psihosociale semnificative. Exemplele comune includ:

• Roluri și responsabilități neclare sau lipsă de prioritizare
• Autonomie limitată și implicare insuficientă în luarea deciziilor
• Cerințe contradictorii și termene nerealiste
• Restructurarea organizațională fără consultare adecvată sau sprijin pentru angajați
• Aranjamente de lucru la distanță sau izolate
• Încărcătură excesivă de muncă și intensitate susținută a muncii
• Planificarea deficitară a forței de muncă duce la ore de muncă excesive
• Insecuritatea locului de muncă și incertitudinea privind continuarea angajării

3. Factori sociali

Calitatea relațiilor la locul de muncă și cultura organizațională are o influență profundă asupra bunăstării angajaților. Exemplele de riscuri psihosociale includ:

• Comunicare ineficientă și limbaj nepotrivit sau lipsit de respect
• Stiluri de conducere care nu sunt aliniate cu natura muncii sau cu nevoile angajaților
• Conflicte interpersonale și relații de lucru precare
• O cultură organizațională caracterizată prin aplicarea inconsistentă a politicilor și procedurilor, lipsa recunoașterii, sprijin insuficient, obiective neclare sau procese ineficiente de management al performanței
• Feedback constructiv limitat și sprijin inadecvat pentru dezvoltarea carierei
• Niveluri scăzute de încredere și respect reciproc
• Hărțuire sau discriminare pe baza religiei, vârstei, genului, rasei sau altor caracteristici protejate
• Amenințări, abuzuri, intimidări, agresivitate sau victimizare
• Insulte, zvonuri, bârfe de la locul de muncă sau alte forme de comportament nepotrivit
• Stabilirea unor așteptări nerealiste de performanță sau termene imposibile.

Responsabilități legale și organizaționale

Din perspectivă legală și de conformitate, organizațiile ar trebui să poată demonstra că:

1. Au stabilit, implementat și menținut procese pentru identificarea riscurilor psihosociale.

2. Evaluați și gestionați riscurile asociate cu riscurile psihosociale identificate.

3. Consultați-vă atât cu liderii, cât și cu angajații pe tot parcursul procesului și asigurați instruirea adecvată.

4. Integrează riscurile psihosociale în politica și sistemul lor de management privind Sănătatea și Securitatea în Muncă (OH&S).

5. Atribuiți roluri clare, responsabilități și responsabilitate pentru gestionarea riscurilor psihosociale.

6. Aplică o abordare de îmbunătățire continuă bazată pe ciclul Planificare - Execuție - Verificare - Acțiune. (PDCA).

Dincolo de spațiul fizic de lucru

Majoritatea organizațiilor sunt deja familiarizate cu identificarea și gestionarea pericolelor din mediul fizic de lucru – accentul tradițional al sănătății și securității în muncă.

Acest lucru se realizează de obicei prin vizite manageriale de siguranță, inspecții la locul de muncă, sisteme de permis-to-working, liste de verificare, audituri și alte activități de conformitate menite să verifice respectarea standardelor operaționale și a cerințelor legale.

O provocare mai mare apare atunci când organizațiile încearcă să identifice și să gestioneze riscurile psihosociale asociate cu organizarea muncii și factorii sociali. Aceste riscuri sunt adesea mai puțin vizibile, mai complexe și profund influențate de comportamentul uman și cultura organizațională.

Pentru a le aborda eficient, este util să se distingă între trei concepte strâns înrudite: psihologia, psihologia socială și perspectiva psihosocială.

Psihologia este studiul științific al comportamentului uman, al proceselor mentale și al funcționării cognitive. Examinează modul în care indivizii gândesc, simt, învață, își amintesc, acordă atenție, iau decizii și răspund mediului înconjurător. Accentul său principal este individul.

Psihologia socială explorează modul în care gândurile, emoțiile și comportamentele oamenilor sunt influențate de prezența reală, imaginară sau percepută a altora. Se concentrează pe dinamica de grup, influența socială, conformism, persuasiune, prejudecăți, leadership și relațiile interpersonale.

Termenul psihosocial descrie interacțiunea dintre procesele psihologice ale individului și mediul său social. În cadrul organizațiilor, acest mediu social este privit ca un sistem interconectat în care leadershipul, cultura organizațională, dinamica echipei, comunicarea și designul muncii influențează continuu bunăstarea și performanța angajaților.

Este important de înțeles că prezența riscului psihosocial nu trebuie interpretată ca un semn de slăbiciune individuală. Este mai degrabă un rezultat previzibil al deciziilor organizaționale, al practicilor de conducere și al unor sisteme de lucru prost concepute.

Înțelegerea riscului psihosocial cu ajutorul psihologiei sociale a riscului (SPoR)

Una dintre cele mai mari provocări în gestionarea riscurilor psihosociale identificate în ISO 45003 este recunoașterea complexității comportamentului uman. Oamenii sunt în mod inerent sociali, imperfecți, adaptabili și influențați de mediile în care lucrează.

Pentru a înțelege și aborda mai bine riscurile psihosociale, organizațiile pot folosi principiile și metodele practice ale Psihologiei Sociale a Riscului (SPoR).

Profesorul Rob Long, recunoscut pe scară largă ca fondatorul psihologiei sociale a riscului, descrie riscul ca operând pe trei straturi interconectate:

1. Workspace (WS): aspectele fizice și tehnice ale muncii, inclusiv echipamentele, procesele și mediul de lucru.

2. Headspace (HS): dimensiunea psihologică și cognitivă, care cuprinde credințe, percepții, emoții, judecată, luarea deciziilor și modele mentale.

3. Groupspace (GS): dimensiune socială și culturală, incluzând relațiile, cultura organizațională, valorile comune, încrederea, comunicarea și comportamentele colective.

Împreună, aceste trei straturi oferă o înțelegere mai holistică a modului în care apar riscurile psihosociale și a modului în care organizațiile le pot aborda eficient.

Figura 2 ilustrează cele trei straturi interconectate de risc din cadrul Psihologiei Sociale a Riscului (SPoR): Workspace, headSpace, Groupspace.

Figura 2.

Mai multe informații despre Psihologia Socială a Riscului găsiți aici:

Integrarea ISO 45003 cu Psihologia Socială a Riscului

Cartografierea celor trei categorii de riscuri psihosociale identificate în ISO 45003 în raport cu cele trei straturi de risc descrise de cadrul Social Psychology of Risk (SPoR) (Figura 3) permite organizațiilor nu doar să identifice mai eficient factorii de risc psihosociali, ci și să aplice strategii practice pentru a-i influența și reduce.

Figura 3. Riscuri psihosociale cartografiate în cele trei straturi de risc.

Gestionarea eficientă a riscurilor psihosociale necesită o abordare interdisciplinară care depășește metodele tradiționale de conformitate și rezolvarea liniară a problemelor. Înțelegerea modului în care oamenii gândesc, interacționează și iau decizii este la fel de importantă ca înțelegerea politicilor, procedurilor și proceselor.

La Corporate Dynamics, aplicăm principiile și instrumentele practice ale Psihologiei Sociale a Riscului (SPoR) pentru a ajuta organizațiile să identifice, să înțeleagă și să abordeze riscurile psihosociale asociate cu organizarea muncii și factorii sociali.

Una dintre metodele pe care le folosim este iCue, o metodologie verbală și semiotică de ascultare care ajută la descoperirea modului în care oamenii gândesc, înțeleg munca lor și se raportează unii cu ceilalți. Prin cartografierea acestor interacțiuni dobândim perspective valoroase asupra factorilor culturali și psihologici care influențează comportamentul și luarea deciziilor.

Pentru mai multe informații despre aceste concepte și modul în care sunt aplicate în practică, vă încurajez să urmăriți câteva interviuri cu prof. Rob Long, disponibile aici.

Abordarea riscurilor psihosociale asociate cu Organizarea Muncii începe cu înțelegerea a ce se întâmplă în Headspace — procesele cognitive și psihologice care modelează modul în care oamenii percep și răspund la munca lor.

Aceasta include explorarea unei serii de factori de influență precum: presupuneri, credințe și modele mentale; euristici și prejudecăți cognitive; obiceiuri de gândire și luare a deciziilor; valori și priorități concurente; intuiție și judecată emoțională; incertitudine, conflicte interne și obiective psihologice.

Înțelegerea acestor elemente permite proiectarea muncii astfel încât să reducem factorii de stres inutili, susținând în același timp performanța, implicarea și bunăstarea.

Gestionarea riscurilor psihosociale legate de Factori Sociali necesită o înțelegere la fel de profundă a Groupspace, a culturii organizaționale, a mediului social în care lucrează oamenii.

Aceasta include examinarea unor elemente precum: relațiile la locul de muncă și tiparele de interacțiune; încredere și conexiune psihologică; dinamica puterii și politica organizațională; stereotipuri și prejudecăți inconștiente; stiluri de comunicare și limbaj; distrageri și întreruperi; conflictul și disonanța organizațională; credințe, valori și narațiuni împărtășite; norme informale și "regulile nescrise" ale jocului.

Prin înțelegerea acestor dinamici culturale, organizațiile pot crea locuri de muncă mai sănătoase, unde colaborarea, incluziunea și bunăstarea psihologică sunt susținute activ.

Construirea unor locuri de muncă psihologic sănătoase

Când vine vorba de bunăstarea angajaților și sănătatea lor mintală este nevoie de construirea unei capacități organizaționale care permite tuturor angajaților să recunoască semnele timpurii ale tensiunii psihosociale și să răspundă proactiv.

Crearea unor locuri de muncă psihologic sănătoase nu este doar o chestiune de conformitate legală, ci și o investiție strategică în reziliența organizațională, performanță durabilă și oameni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp