Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Mențineți distanța de minimum 2 metri față de ceilalți”. În burta peștelui: 3 momente din vremea coronavirusului

shopping coronavirus

Foto Guliver/Getty Images

S-au făcut studii pentru a înțelege cum și cât funcționează memoria unui pește. Se credea că în 3 secunde peștele „uită”, dar noile descoperiri arată că „memoria” peștelui poate dura și până la 5 luni. Nu știu cât durează memoria socială sau colectivă, dar mă uit în jur și nu înțeleg dacă suntem în burta unui pește sau dacă noi, cu toții, suntem peștele. Pe o ureche ne intră și pe cealaltă ne iese.

1. Sâmbătă am ieșit din casă pentru a mă aproviziona, conform prevederilor în vigoare la data respectivă. Una dintre prevederi recomanda după cum urmează: „Mențineți distanța de minimum 2 metri față de ceilalți”. Am citat din emergency alert-ul primit pe telefon în aceeași zi. Pentru a ajunge la supermarket, trec pe lângă parcul Moghioroș. Parcul, contrar așteptărilor, era foarte însorit și foarte depopulat în același timp. Cumva am început să trag nădejde că expediția este sub cele mai bune auspicii. Ajunsă în supermarket, însă, aveam să regret entuziasmul prematur.

Nu pot să spun că supermarketul era plin de cumpărători, că nu era. Cozi ca „pe vremuri” (adică acum 2-3 săptămâni) nu erau. Mi-am păstrat entuziasmul, până când am ajuns la primul raft. De acolo începând, evenimentele au prins o turnură diametral opusă. Oameni care vin să-ți sufle în ceafă pentru motive care mi-au rămas necunoscute, graba fascinantă de a-ți atinge umărul pentru a lua o pungă de ovăz concomitent cu tine:

- Unde vă grăbiți?!

Mersul la cumpărături o dată pe săptămână, după ce fac telemuncă de o săptămână și jumătate, este realmente și totalmente the highlight of the week, adică șmecheria săptămânii. Bilete la teatru, pa. Cinema, pa. Mall, pa. Orice altceva, pa. Deci graba asta de a te înghesui pentru nimic de unde vine? Chiar nu suntem în stare să reținem reguli atât de simple și de logice? Educația de a avea grijă de ceilalți nu o avem. Dar nici măcar educația de a avea grijă de noi înșine?

2. Pe de altă parte, mă uit consternată la renumirea în funcție a lui Cătălin Cîrstoiu. Este cel care în 2015, când era la conducerea Spitalului Universitar de Urgență București, îl seconda cu multă persuasiune și înflăcărare, după tragedia de la Colectiv, pe Nicolae Bănicioiu „avem de toate”. Același Cătălin Cîrstoiu, care a refuzat să semneze formulare de trimitere în Viena a pacienților din urma dezastrului Colectiv, sub mențiunea că „avem de toate”. Ce avem? Avem: acinetobacter, klebsiella, pseudomonas aeruginosa, providencia stuartii, e-coli, stafilococul auriu, piocianic. Asta nu înseamnă că Adriana Nica, partenera lui Oprescu, ar fi fost mai brează. Exclus. E una și aceeași cu cea care în 2018, din postura ei de manager de spital de urgență, închidea telefonul în nas acuzațiilor venite din partea angajaților. Vă redau din memorie câteva acuzații: instrumente chirurgicale spălate cu apă chioară și săpun miop, cohorte de muște care intrau din morgă în blocul operator, pentru că se ținea geamul deschis în lipsa unui aer condiționat funcțional și foarte multe altele.

3. Am zis că acum o săptămână și jumătate am fost trimiși să muncim de acasă. Îmi amintesc perfect ziua. 11 martie. Am luat 105-ul. Nimeni cu măști, nimeni cu frică. Eu totuși am urcat în autobuz și am rămas în picioare, fix acolo la mijloc ținându-mă de bara orizontală, cu fața la geam, să nu-mi respire nimeni în nas. În stânga mea, așezați, aveam un cuplu de vârsta a treia. Ea nu zicea nimic, cu mâinile împreunate în poală. El se enervă deodată, când să trecem pe lângă Comandamentul Armatei. Vizavi de Comandament, acolo unde urmează să fie stația de metrou Orizont, sunt vreo 2 blocuri în care au rămas găurile gloanțelor din 1989. Sunt bucăți de beton desprinse din perete, răni necicatrizate, lăsate descoperite în aerul curat al democrației. S-a enervat: „Nici acum n-au astupat găurile. După 30 de ani. Să le astupe și să terminăm odată cu asta!” Și apoi întoarce capul în direcția opusă, a uitare, ca peștele.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult