Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Mi-au spus că fetele nu pot să zboare. Asta doar m-a făcut mai puternică”. Poveștile tinerilor care nu s-au lăsat doborâți de hateri

Rămâi Fresh_Sprite

photo icon Bullyingul alterează percepția asupra propriei persoane și asupra celor din jur. Sursa: Sprite

În ultimii ani, Organizația Mondială a Sănătății a încadrat bullying-ul în categoria amenințărilor globale la adresa bunăstării copiilor și adolescenților. Mai multe studii internaționale au scos la iveală că elevii care sunt în mod constant ținte ale hărțuirii, intimidării, agresiunilor ori defăimării venite din partea colegilor riscă să dezvolte probleme serioase pe termen lung. 

Bullying-ul le alterează percepția asupra propriei persoane și asupra celor din jur. Le distruge încrederea în ei și în ceilalți. Le taie spiritul de inițiativă. Îi poate duce înspre depresie, tulburări de comportament, tulburări de alimentație, probleme de învățare și chiar abandon școlar.

În România, proporțiile răspândirii bullying-ului în școli și licee sunt uriașe. Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că România se situează pe locul trei din cele 42 de țări în care a fost investigat fenomenul. Totodată, un studiu realizat de Salvați Copiii a scos la iveală faptul că 73% dintre copii au fost martorii fenomenului de bullying în propria școală, 58% în propria clasă, 46% în grupul de prieteni, iar 69% în mediul online. 16% dintre copii au recunoscut că au bătut un coleg și alți 30% că au lovit ușor un coleg. 

3 din 10 copii au declarat că sunt excluși din grupul de colegi, 3 din 10 că sunt amenințați constant cu bătaia, iar 1 din 4 copii că a fost umilit în fața colegilor. 

Bullying-ul le ia celor care îi cad victime puterea, pentru că în aceste cazuri există întotdeauna intenție, repetitivitate și, mai ales, dezechilibru de forțe. Ca să îi facă față, copiii și adolescenții au nevoie de extrem de mult sprijin.

Sprite este alături de cei care au de suferit de pe urma bullying-ului, descurajează agresiunile și îi încurajează pe toți tinerii să-și urmeze visurile, indiferent de ce le spun ceilalți.

Sub îndemnul RĂMÂI FRESH!, Sprite a demarat o campanie anti-bullying și, în prima etapă, a deschis dialogul despre acest fenomen prin poveștile a trei influenceri: Mircea Bravo, comediantul Toma si cântăreața Ilinca Băcilă. Trei oameni fresh care s-au lovit de hateri atunci când încă visau să fie cine sunt azi.

Aceștia i-au inspirat pe adolescenții români să-și spună propriile povești, care au curs în messengerul Sprite. Printre ei s-au aflat patru tineri care au reușit să treacă peste hărțuirea și intimidarea sistematică de la școală și să își urmeze cu curaj pasiunile.

Ei se numesc Ioana, Iasmina, Răzvan și Samir, iar poveștile lor, extrem de diferite, au un numitor comun: cu toții au avut de înfruntat agresiunile celorlalți și cu toții au reușit să își mențină intactă dorința de a reuși. Cea de-a doua fază a campaniei anti-bullying derulate de Sprite le face cunoscute experiențele de viață, care ar putea să le servească drept sursă de inspirație altor tineri aflați în situații asemănătoare.

Ioana a visat să zboare de la 15 ani. A vrut să devină pilot și s-a apucat de ore de zbor. Haterii îi spuneau că ăsta nu e un vis sau un job de fete, însă Ioana a stat tare pe poziții toată adolescența și a ignorat comentariile răutăcioase. La 17 ani zbura prima oară solo cu planorul. La 18 ani făcea primul salt solo cu parașuta, iar între timp s-a apucat și de programare.

Iasmina a fost și ea în vizorul haterilor atunci când era mică. Deși are o familie adoptivă iubitoare, asta n-a contat pentru colegii care o tachinau că e “orfană” — chiar dacă asta nu era adevărat. Atunci când a crescut, Iasmina a studiat psihologia și azi lucrează cu copii și tineri abandonați, pe care vrea să îi ajute să nu se lase copleșiți de răutatea celor din jur.

Răzvan vine în Călărași, dar studiază în București de ani buni. Atunci când a început școala în marele oraș, colegii n-au găsit o poreclă mai inspirată pentru el decât “țărane”. Răzvan a rezistat intimidării până a terminat școala generală și s-a ambiționat să demonstreze ce poate. Azi învață la unul din cele mai bune licee din Capitală, e înconjurat de prieteni, ia parte la multe activități extrașcolare și are planuri mari pentru viitor.

Indiferent cât de mult a evoluat lumea în care trăim, etnia încă mai este un motiv de discriminare. Povestea lui Samir nu e unică, din păcate. Haterii îl hărțuiesc pentru că e de etnie romă. Însă acest lucru nu l-a oprit vreodată să își vadă de școală și să își facă prieteni. Samir nu doar că nu pune la suflet ce spun haterii, ci își folosește inteligența pentru a transforma cuvintele lor sarcastice în atuuri. Atunci când ei îi zic ironic “prințule”, el se autointitulează Prince.

Puteți să îi urmăriți pe Ioana, Iasmina, Răzvan și Samir atât în videoclipul, cât și pe site-ul campaniei Rămâi fresh!

Poveștile lor nu au doar darul de a le transmite un mesaj de susținere celor care trec prin experiențe similare. Ci de a ne face pe noi toți mai atenți asupra acestui fenomen, aflat mult mai aproape de noi decât am crede. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Deși are o familie adoptivă iubitoare, asta n-a contat pentru colegii care o tachinau că e “orfană” — chiar dacă asta nu era adevărat". Pe bune, Sprite? Și ce, dacă era adevărat, era de ocară? Că așa se înțelege din textul vostru. Nu era mai normal să ziceți "ca și când asta ar fi fost de ocară, dacă ar fi fost adevărat" sau așa ceva, ca să nu creadă lumea că vouă vi se pare lucru de rușine să fii orfan...?
    • Like 0
  • ion check icon
    Dar ce-o fi oare Bullying-ul asta ?
    • Like 0
    • @ ion
      Teodora check icon
      Cand eram mica, bunicii aveau o cloșca cu pui. Toti galbeni, unul singur negru. Nu a supraviețuit.
      Similar printre oameni. Ai doar un picior cand toti au două? Esti singurul care nu are telefon ultima generatie? Esti prea destept? Sau dimpotrivă? Printre copii asta înseamnă că vei fi izolat, hărțuit. Bineinteles ca unii au puterea sa se opună. Ei sunt cei care rezistă selecției naturale. Alții însă nu fac față. Nu fara ajutor. Dacă ar fi copilul dumneavoastra cel hărțuit, cum ati privi lucrurile? Sa nu îi spunem bullyng, termenul nu prea are rezonanță în mintea noastră, care nu vorbim nativ engleză. Să-i spunem bătaie de joc.
      Acum înțelegeți ce este bullyng-ul?
      • Like 0
    • @ ion
      E ceva ce fac haterii. Cum ce-s ăia hateri?! Unii care sunt determinați (nu, nu hotărâți, ci determinați, așa se zice acum, deși înseamnă altceva) să-i umilească pe ăia din jur, ca să se simtă ei bine. "Face" sens?
      • Like 0
    • @ ion
      Acuma, pe bune, dacă nu există in limba ta un cuvânt potrivit pentru ceva care trebuie să poarte un nume, îl iei din alta, ca atare sau adaptat. Bullying e ceva ce există dintotdeauna dar nu avea un nume in românește. Acuma, ca a fost constientizata ca fenomen, chiar trebuia denumit cumva, așa că asta nu mi se pare deloc o problemă. Iar ideea "gestionarilor" mărcii Sprite să se implice în combaterea sa e lăudabilă, indiferent de imbecilitatea copyright-erilor (da, iată încă ceva nedenumit corespunzator în românește - deocamdată - dar care există).
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult