Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Mi-au spus că fetele nu pot să zboare. Asta doar m-a făcut mai puternică”. Poveștile tinerilor care nu s-au lăsat doborâți de hateri

Rămâi Fresh_Sprite

photo icon Bullyingul alterează percepția asupra propriei persoane și asupra celor din jur. Sursa: Sprite

În ultimii ani, Organizația Mondială a Sănătății a încadrat bullying-ul în categoria amenințărilor globale la adresa bunăstării copiilor și adolescenților. Mai multe studii internaționale au scos la iveală că elevii care sunt în mod constant ținte ale hărțuirii, intimidării, agresiunilor ori defăimării venite din partea colegilor riscă să dezvolte probleme serioase pe termen lung. 

Bullying-ul le alterează percepția asupra propriei persoane și asupra celor din jur. Le distruge încrederea în ei și în ceilalți. Le taie spiritul de inițiativă. Îi poate duce înspre depresie, tulburări de comportament, tulburări de alimentație, probleme de învățare și chiar abandon școlar.

În România, proporțiile răspândirii bullying-ului în școli și licee sunt uriașe. Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că România se situează pe locul trei din cele 42 de țări în care a fost investigat fenomenul. Totodată, un studiu realizat de Salvați Copiii a scos la iveală faptul că 73% dintre copii au fost martorii fenomenului de bullying în propria școală, 58% în propria clasă, 46% în grupul de prieteni, iar 69% în mediul online. 16% dintre copii au recunoscut că au bătut un coleg și alți 30% că au lovit ușor un coleg. 

3 din 10 copii au declarat că sunt excluși din grupul de colegi, 3 din 10 că sunt amenințați constant cu bătaia, iar 1 din 4 copii că a fost umilit în fața colegilor. 

Bullying-ul le ia celor care îi cad victime puterea, pentru că în aceste cazuri există întotdeauna intenție, repetitivitate și, mai ales, dezechilibru de forțe. Ca să îi facă față, copiii și adolescenții au nevoie de extrem de mult sprijin.

Sprite este alături de cei care au de suferit de pe urma bullying-ului, descurajează agresiunile și îi încurajează pe toți tinerii să-și urmeze visurile, indiferent de ce le spun ceilalți.

Sub îndemnul RĂMÂI FRESH!, Sprite a demarat o campanie anti-bullying și, în prima etapă, a deschis dialogul despre acest fenomen prin poveștile a trei influenceri: Mircea Bravo, comediantul Toma si cântăreața Ilinca Băcilă. Trei oameni fresh care s-au lovit de hateri atunci când încă visau să fie cine sunt azi.

Aceștia i-au inspirat pe adolescenții români să-și spună propriile povești, care au curs în messengerul Sprite. Printre ei s-au aflat patru tineri care au reușit să treacă peste hărțuirea și intimidarea sistematică de la școală și să își urmeze cu curaj pasiunile.

Ei se numesc Ioana, Iasmina, Răzvan și Samir, iar poveștile lor, extrem de diferite, au un numitor comun: cu toții au avut de înfruntat agresiunile celorlalți și cu toții au reușit să își mențină intactă dorința de a reuși. Cea de-a doua fază a campaniei anti-bullying derulate de Sprite le face cunoscute experiențele de viață, care ar putea să le servească drept sursă de inspirație altor tineri aflați în situații asemănătoare.

Ioana a visat să zboare de la 15 ani. A vrut să devină pilot și s-a apucat de ore de zbor. Haterii îi spuneau că ăsta nu e un vis sau un job de fete, însă Ioana a stat tare pe poziții toată adolescența și a ignorat comentariile răutăcioase. La 17 ani zbura prima oară solo cu planorul. La 18 ani făcea primul salt solo cu parașuta, iar între timp s-a apucat și de programare.

Iasmina a fost și ea în vizorul haterilor atunci când era mică. Deși are o familie adoptivă iubitoare, asta n-a contat pentru colegii care o tachinau că e “orfană” — chiar dacă asta nu era adevărat. Atunci când a crescut, Iasmina a studiat psihologia și azi lucrează cu copii și tineri abandonați, pe care vrea să îi ajute să nu se lase copleșiți de răutatea celor din jur.

Răzvan vine în Călărași, dar studiază în București de ani buni. Atunci când a început școala în marele oraș, colegii n-au găsit o poreclă mai inspirată pentru el decât “țărane”. Răzvan a rezistat intimidării până a terminat școala generală și s-a ambiționat să demonstreze ce poate. Azi învață la unul din cele mai bune licee din Capitală, e înconjurat de prieteni, ia parte la multe activități extrașcolare și are planuri mari pentru viitor.

Indiferent cât de mult a evoluat lumea în care trăim, etnia încă mai este un motiv de discriminare. Povestea lui Samir nu e unică, din păcate. Haterii îl hărțuiesc pentru că e de etnie romă. Însă acest lucru nu l-a oprit vreodată să își vadă de școală și să își facă prieteni. Samir nu doar că nu pune la suflet ce spun haterii, ci își folosește inteligența pentru a transforma cuvintele lor sarcastice în atuuri. Atunci când ei îi zic ironic “prințule”, el se autointitulează Prince.

Puteți să îi urmăriți pe Ioana, Iasmina, Răzvan și Samir atât în videoclipul, cât și pe site-ul campaniei Rămâi fresh!

Poveștile lor nu au doar darul de a le transmite un mesaj de susținere celor care trec prin experiențe similare. Ci de a ne face pe noi toți mai atenți asupra acestui fenomen, aflat mult mai aproape de noi decât am crede. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Deși are o familie adoptivă iubitoare, asta n-a contat pentru colegii care o tachinau că e “orfană” — chiar dacă asta nu era adevărat". Pe bune, Sprite? Și ce, dacă era adevărat, era de ocară? Că așa se înțelege din textul vostru. Nu era mai normal să ziceți "ca și când asta ar fi fost de ocară, dacă ar fi fost adevărat" sau așa ceva, ca să nu creadă lumea că vouă vi se pare lucru de rușine să fii orfan...?
    • Like 0
  • ion check icon
    Dar ce-o fi oare Bullying-ul asta ?
    • Like 0
    • @ ion
      Teodora check icon
      Cand eram mica, bunicii aveau o cloșca cu pui. Toti galbeni, unul singur negru. Nu a supraviețuit.
      Similar printre oameni. Ai doar un picior cand toti au două? Esti singurul care nu are telefon ultima generatie? Esti prea destept? Sau dimpotrivă? Printre copii asta înseamnă că vei fi izolat, hărțuit. Bineinteles ca unii au puterea sa se opună. Ei sunt cei care rezistă selecției naturale. Alții însă nu fac față. Nu fara ajutor. Dacă ar fi copilul dumneavoastra cel hărțuit, cum ati privi lucrurile? Sa nu îi spunem bullyng, termenul nu prea are rezonanță în mintea noastră, care nu vorbim nativ engleză. Să-i spunem bătaie de joc.
      Acum înțelegeți ce este bullyng-ul?
      • Like 0
    • @ ion
      E ceva ce fac haterii. Cum ce-s ăia hateri?! Unii care sunt determinați (nu, nu hotărâți, ci determinați, așa se zice acum, deși înseamnă altceva) să-i umilească pe ăia din jur, ca să se simtă ei bine. "Face" sens?
      • Like 0
    • @ ion
      Acuma, pe bune, dacă nu există in limba ta un cuvânt potrivit pentru ceva care trebuie să poarte un nume, îl iei din alta, ca atare sau adaptat. Bullying e ceva ce există dintotdeauna dar nu avea un nume in românește. Acuma, ca a fost constientizata ca fenomen, chiar trebuia denumit cumva, așa că asta nu mi se pare deloc o problemă. Iar ideea "gestionarilor" mărcii Sprite să se implice în combaterea sa e lăudabilă, indiferent de imbecilitatea copyright-erilor (da, iată încă ceva nedenumit corespunzator în românește - deocamdată - dar care există).
      • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Păun - ASE

„Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva.” Foto: Facebook Cristian Păun

Citește mai mult

Educatie-

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult