„Ne-au furat străinii Dunărea, frățioare!”
Azi mi-a intrat pe Facebook un clip cu multe mii de distribuiri, produs de un domn, fost polițist cu funcție și care acum se bucură de o pensie specială.
Hai să vedem ce e cu Dunărea asta.
În primul rând - nu e a noastră! Dunărea formează sau traversează granița a 10 țări. Iar România împarte Dunărea cu 3 țări vecine: Serbia, Bulgaria, Ucraina. Deci nu e a noastră!
„România este prima țară care alimentează Dunărea cu apă. FALS
Debitul mediu anual al Dunării, la intrarea în România este de 5.500 m3/s, iar la vărsare media anuală este de 6.500 m3/s. Faceți diferența între intrare și ieșire.
E clar până aici?
Mai departe. Râurile care alimentează în principial Dunărea, ca debit mediu de aprovizionare, sunt:
- Sava, care se varsă în Serbia, cu 1.500 de m3/s.
- Tisa, care varsă tot în Serbia, cu 800 m3/s.
- Inn, care se varsă în Germania, cu 750 m3/s.
- Drava, care se varsă în Croația, cu 650 m3/s.
Siretul și Oltul, cei mai importanți afluenți din România, aduc un debit mediu anual de doar 170-200 de m3/s, iar suveraniștii din Argeș trebuie să afle că râul lor aduce doar 50-70 de m3/s.
Mai departe.
De ce s-a oprit centrala de la Cernavodă? Păi nu pentru că ne-au furat străinii Dunărea și că au depozitat apă în bazine colectoare, cum spune domnul polițist.
Știți unde este cea mai mare acumulare de apă de pe cursul Dunării? În România: Porțile de Fier 1, cu un volum de peste 2 km3, și Porțile de fier 2, cu 0.6 km3. Acumulări pe care le folosim împreună cu Serbia.
Pe locul 3, există acumularea din Slovacia, cu 0.2 km3, la Gabcikovo. În rest, în Germania și Austria sunt vreo 7 acumulări, cu volume extrem de mici, de sub 0.1 km3.
Porțiile de Fier 1 pot stoca debitul mediu al Dunării, să zicem de 4.700 de m3/s, pentru 5 zile. Pentru că avem o capacitate teoretică de depozitare la Porțile de Fier 1 de peste 2 miliarde de m3. Hai că ne-am lămurit și aici, cine profită cel mai mult de lacurile de acumulare. Așadar, nu ne sabotează nimeni.
De ce se închide centrala?
Pentru că e secetă în toată regiunea. Știți, schimbarea aia climatică de care spunem că nu există, că e o minciună. Nici nu mai contează azi cauzele, am avut timp destul pentru a dezbate acest subiect. Acum suntem fix în mijlocul unei crize climatice. De 5 ani în România. Ce repede au fost uitate criza din 2020 și seceta din 2024.
Dunărea are acum un debit mediu la intrarea în țară de doar 1.600 de m3/s (acesta era miercuri), față de media de 4.700 de m3/s. Iar prognoza pentru luna august indică secetă severă, inclusiv în România. Adică ne putem aștepta la debite și mai mici.
Practic, a dispărut 65% din debitul Dunării. Enorm!
Pentru a reveni, e nevoie de ploi serioase prin Alpi, Carpați și Balcanii de Vest. Căci da, apa pe care noi o folosim nu vine doar din Olt și Siret.
Problema pentru Cernavodă nu este doar debitul, ci și nivelul Dunării, temperatura apei, posiblitatea de evacuare a apei golite, cota apei la alimentare și puterea la care pompele pot lucra și alimenta centrala.
Situația de acum am mai avut-o în 2003, când tot așa, seceta făcea ravagii prin toată Europa. Și a mai existat în 1985.
Și acum suveraniștii vor spune: „Păi care încălzire climatică, dacă am mai fost aici?”
Păi debitele reduse încep să fie tot mai întâlnite, chiar dacă nu la acest nivel. A fost în 1985, dar apărea la câteva decenii. Acum am avut situații limită și în 2022, 2024 și 2026. Adică acum avem un nivel critic la 2-3 ani, nu la 20-30 de ani.
Consumul de apă este mult mai mare acum, față de 1985. Temperaturile medii sunt mult mai mari, pentru perioade îndelungate; navigația este iarăși la un nivel mai complex; iar temperatura apei este mai mare. Așadar avem situații limită sau de criză aproape în fiecare an din ultimii 5; avem factori de consum și de degradare mai intenși; iar seceta se instalează pe arii extinse și pe perioade îndelungate.
Nu ne-au furat austriecii și nemții Dunărea!
Și un sfat: economisiți energie, mai ales seara. Pentru că ziua ne mai salvează energia din panouri și eoliene, de care alți domni speciali v-au spus că e rea. Noroc însă că o avem, nu pentru că ultimele guvernări au avut un plan, ci pentru că avem mulți prosumatori.
Dar merită întrebat Ciolacu unde au mers banii pentru investițiile în energie. Și merită întrebat nu la TV, la parchet. Cu toți cei pe care i-a numit în funcții și care au dat banii de proiecte către camarila sa.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Unde sint centralele pe cărbune? Asta este întrebarea. Pentru ca, oricit o dau unii cu decarbonizarea, în situația actuala erau tocmai bune.
Pe de alta parte, probabil ca ar fi fost mai bine ca centrala sa fie pe malul mării. Sau, daca este fezabil ( cu modificările de rigoare) sa folosească pentru răcire apa din mare. Plus ca , probabil se putea desaliniza o cantitate de apa. Probabil.
Stiu, este greu de executat așa ceva: studii de fezabilitate, execuție, conducte, pompe. Dar ai asigurata răcirea.