Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„No, bravo Cluuuj!”. Cluj-Napoca, în finala competiției „Capitala europeană a inovării 2020” alături de Milano, Valencia și Viena. Boc: Clujenii merită o asemenea recunoaștere. Această calificare pune Clujul într-o ligă a campionilor în UE

Cluj Napoca - FB Municipiul Cluj-Napoca

Foto Facebook Municipiul Cluj-Napoca

„No, bravo Cluuuj!”. Alături de Milano, Valencia, Viena și alte 8 orașe europene, Cluj-Napoca este în finala competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării în 2020 și ar putea câștiga 1 milion de euro, a anunțat pe Facebook Reprezentanța în România a Comisiei Europene.

Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Primarul Emil Boc a declarat joi că, prin calificarea în finala competiției europene, Clujul intră „într-o ligă a campionilor Uniunii Europene”, iar rezultatele se vor vedea în „muncă mai bine plătită la Cluj, atragere de investitori străini la Cluj și atragere de fonduri europene”.

„Vă spun sincer că nu mă așteptam să ajungem în finală de la prima depunere de candidatură pentru un asemenea titlu. E un lucru care onorează Clujul, e o recunoaștere a generației extraordinare de tineri în domeniul cercetării și inovării și IT-ului din Cluj-Napoca, e o dovadă că strategia orașului este corectă, când am pus accent pe ce înseamnă IT și inovare, pe zonele de unde vor veni cele mai bine plătite slujbe și de unde vin și slujbele viitorului. Această calificare în finală alături de Viena, Valencia, Milano pune Clujul într-o ligă a campionilor Uniunii Europene, pune Clujul pe o hartă extrem de recunoscută în UE și în lume. Asta va însemna mai multe investiții în Cluj, muncă mai bine plătită la Cluj, atragere de investitori străini la Cluj, atragere de fonduri europene”, a declarat joi primarul municipiului Cluj-Napoca la Radio Napoca FM.

Finaliștii ediției din acest an a competiției Capitală Europeană a Inovării în 2020 sunt (în ordine alfabetică):

Cluj-Napoca (România)

Espoo (Finlanda)

Gent (Belgia)

Groningen (Țările de Jos)

Helsingborg (Suedia)

Leeuwarden (Țările de Jos)

Leuven (Belgia)

Linz, Austria

Milano (Italia)

Reykjavik (Islanda)

Valencia (Spania)

Viena (Austria)

„Sunt atât de multe lucruri frumoase - realizări ale universităților din Cluj, la fotbal avem o campioană a României de la Cluj”

„Clujul este singurul oraș din România, singurul oraș din Europa Centrală și de Est care a ajuns în această finală. Asta spune ceva despre acest oraș și despre oamenii lui. Mă bucur, pentru că clujenii merită o asemenea recunoaștere. Mă uit în fiecare zi la rezultate, că este vorba de bacalaureat, că e capacitate, că e titularizare, suntem pe primul loc. Te uiți în domeniul artistic, realizări, te uiți la festivalul de film Transilvania, un model de civilizație, atitudine, comportament și curaj, e singurul festival care se ține live în UE în plină pandemie. Sunt atât de multe lucruri frumoase - realizări ale universităților din Cluj, la fotbal avem o campioană a României din nou de la Cluj. Să ne bucurăm de aceste lucruri care fac parte din viața noastră”, a mai declarat Emil Boc la Radio Napoca FM.

Foto Facebook Municipiul Cluj-Napoca

Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare: Inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor, se arată într-un comunicat transmis de Reprezentanța în România a Comisiei Europene.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mi-a atras atentia cromatica proaspat refacutei strazi Regele Ferdinand (in foto). In imediata apropiere e consulatul maghiar, acolo pe drapel se regasesc aceleasi nuante! Mostenirea lui Ghita Funar e vie!
    • Like 1
  • Foarte bine, oricum este clar ca orasul Cluj incearca - si reuseste, se pare - sa fie altfel decat majoritatea oraselor din Romanica....
    • Like 1
  • Băi, ce om și Boc ăsta, să nu scrie și el pe toate realizările, pentru impresie artistică, să citească toți proștii besede, cum făcea Măscăriciul de Madagascar, adică ”construit/finanțat/realizat de primar Radu Ștefan Mazăre”, deși orașul nostru era (și este încă) un jeg total....
    • Like 3
    • @ Popa Pius
      - Servus! A fost un „like”, din cauza lipsei de infrastructură.
      • Like 1
    • @ Popa Pius
      pacat ca nu se incearca acest model si in alte orase,sa se faca concurenta.
      • Like 0
  • Milano, Valencia,Viena...
    Cred că Clujul câștigă: camioanele cu gunoiul Clujului vin zilnic la groapa de gunoi din Oradea de 6-7 ani.
    • Like 0
  • - Da. No, Bravo! Baftă, Cluj-ule!

    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult